Furnizorii de servicii intermediare online nu răspund pentru conținutul ilegal publicat de utilizatorii serviciilor lor, cât timp activitatea acestora este pur tehnică, automată și pasivă, și dacă nu au cunoștință efectivă a conținutului ilicit publicat prin platformele lor.
Regula stabilită în Directiva E-commerce încă din 2001 a fost analizată și clarificată în multiple hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și menținută sub noul regim al Regulamentului privind serviciile digitale (DSA).
În contextul dezvoltării accelerate a modelelor de business aplicate de intermediarii online, provocarea rămâne în a stabili când se consideră că intermediarii ies din poziția lor pur tehnică, automată și pasivă și nu mai beneficiază de exonerările legale de răspundere.
În acest context, într-o cauză recentă, s-a ridicat întrebarea dacă un conținut ilegal – constând în materiale video publicate pe YouTube, prin care se făcea publicitate la jocuri de noroc, publicitate interzisă în Italia – poate atrage răspunderea Google.
Prin hotărârea din 16 iulie 2026, pronunțată în cauza C-421/24, CJUE a clarificat atât domeniul de aplicare a Directivei E-commerce, cât și riscul Google de a răspunde în cazurile în care are parteneriate încheiate cu creatorii de conținut, după verificarea prealabilă a materialelor video publicate de aceștia.
Situația de fapt
Autoritatea de Supraveghere a Comunicațiilor din Italia (AGCOM) a amendat Google cu 750.000 de euro și a obligat operatorul la eliminarea a peste 630 de videoclipuri, pentru încălcarea unei reglementări italiene care interzice orice formă de publicitate, chiar indirectă, pentru jocurile de noroc, efectuată în orice formă și pe orice suport.
AGCOM a reținut că Google a permis promovarea unor site‑uri de jocuri de noroc, prin intermediul unor videoclipuri publicate de un creator de conținut pe cinci canale YouTube. Pe aceste canale, utilizatorii erau invitați să transmită înregistrări cu propriile câștiguri, care urmau să fie difuzate pe canalul creatorului de conținut, în schimbul unei remunerații.
Google a contestat sancțiunea. Prima instanță a considerat că Google nu a încălcat dispozițiile naționale, întrucât YouTube oferă servicii de stocare‑hosting, sens în care Google nu răspunde pentru conținutul publicat pe platformă. Soluția s-a bazat pe dispozițiile dreptului italian care au transpus articolul 14 din Directiva E-commerce. În cadrul apelului formulat de AGCOM, s-au ridicat cele două întrebări preliminare analizate de CJUE, respectiv:
- Excluderea jocurilor de noroc de la aplicarea Directivei E-commerce se aplică și în cazul serviciilor de stocare-hosting a materialelor video prin care s-ar face publicitate jocurilor de noroc?
- Operatorul de platformă este exonerat de răspundere pentru acest conținut ilegal?
În ceea ce privește prima întrebare, CJUE a clarificat că Directiva E-commerce se aplică publicității făcute la jocurile de noroc, prin intermediul unei platforme de stocare-hosting.
Ne concentrăm în continuare pe analiza CJUE în cadrul răspunsului la cea de-a doua întrebare.
Ca regulă generală, operatorul platformei nu răspunde pentru conținutul ilicit publicat pe platformă, atunci când nu are cunoștință de publicarea acestuia sau când nu a exercitat controlul asupra conținutului.
Operatorul beneficiază de exonerarea de răspundere inclusiv atunci când:
- ia cunoștință, în mod incident sau fortuit, de existența unui conținut ilicit specific într‑un ansamblu de materiale video publicate pe platforma sa sau este informat de un terț că un atare conținut a fost publicat pe platforma sa, și acționează prompt pentru eliminarea conținutului ilicit;
- implementează măsuri tehnice care urmăresc detectarea, printre materialele video comunicate public pe această platformă, a unor conținuturi care contravin unor dispoziții de drept al Uniunii sau de drept național;
În contrast, în momentul în care operatorul fie cunoaște, fie controlează conținutul ilicit stocat, operatorul va răspunde pentru publicarea conținutul ilicit.
În speță, între Google și creatorul de conținut care postează videoclipuri pe platforma YouTube este încheiat un contract ce prevede împărțirea veniturilor din publicitate între creator și Google, în cadrul YouTube Partner Program.
Conform acestui parteneriat, Google efectuează o examinare a conținutului canalului și, în special, a tematicii sale principale, a materialelor video celor mai vizionate sau celor mai recente ori a metadatelor pe care le conțin aceste materiale video.
Prin realizarea acestei analize, Google nu poate în mod rezonabil să ignore că tematica principală a conținutului postat pe platformă este reprezentată de jocuri de noroc și că prin videoclipurile postate a fost realizată publicitatea unor asemenea jocuri, cu încălcarea dispozițiilor din dreptul național.
De asemenea, nu contează dacă examinarea este automatizată sau efectuată de persoane fizice, având în vedere că este destinată în special să se verifice dacă creatorul de conținut respectă regulile stabilite de platformă pentru a avea acces la parteneriat și la sistemul de împărțire a veniturilor din publicitate. Examinarea se adaugă controalelor standard care sunt efectuate fără distincție pentru toate materialele video încărcate pe YouTube.
În acest context, CJUE a clarificat că operatorul de platformă poate răspunde pentru conținutul ilegal publicat, atunci când între platforma și persoana care difuzează pe platformă videoclipuri pe un canal dedicat a fost încheiat un contract ce prevede împărțirea veniturilor din publicitate, iar platforma a efectuat o examinare a conținutului acestui canal, în special a tematicii sale principale, a materialelor video celor mai vizionate sau celor mai recente ori a metadatelor pe care le conțin aceste materiale video.
Considerăm că analiza realizată de CJUE nu poate fi generalizată pentru toate modelele de business ale operatorilor de platforme intermediare. Speța analizată vizează un tip specific de parteneriat comercial utilizat de Google cu creatorii de conținut, în cadrul căruia Google analizează conținutul efectiv publicat pe platformă.
Posibilitatea de a beneficia de exonerările de răspundere conform regimului legal aplicabil serviciilor intermediare se bazează în principal pe analiza efectivă atât a modelului de business, cât și a cadrului contractual dintre operatorul de platformă și utilizatorii acesteia.
În orice caz, neaplicarea cauzelor de exonerare de răspundere nu rezultă, automat, în atragerea răspunderii. Din contră, trebuie dovedită îndeplinirea condițiilor legale pentru a se reține eventuala răspundere imputată operatorului de platformă.
Cu toate acestea, ar putea fi prudent ca operatorii de platforme intermediare să revizuiască conținutul termenelor și condițiilor de utilizare aplicabile în parteneriatele comerciale încheiate cu utilizatorii platformei și să evite poziționarea ca examinator al conținutului publicat.
Implicarea activă în selecționarea anumitor utilizatori pentru scopul acestor parteneriate poate atrage riscul ca o autoritate – sau chiar instanță – să considere că furnizorul a luat, astfel, cunoștință efectivă de conținutul ilicit postat.
În România, relevanța acestor măsuri crește pe măsură ce reglementările privind publicitatea pentru jocurile de noroc din România devin tot mai stricte.
Deciziile ONJN și noile prevederi din Codul de reglementare a conținutului audiovizual arată că autoritățile își îndreaptă atenția tot mai mult spre modul în care jocurile de noroc sunt promovate în mediul online. Pe lângă interdicția difuzării de publicitate pentru jocuri de noroc în intervalul 6:00–23:00, amintim și interzicerea difuzării de publicitate pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive sau alte persoane care, datorită notorietății în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri.
Toate aceste evoluții conturează un peisaj tot mai clar reglementat, în care linia dintre conținutul generat de utilizatori și responsabilitatea platformelor reflectă mai fidel realitățile sociale pe care reglementarea încearcă să le adreseze, mai ales în România.
În acest context, rolul platformelor rămâne definit în principal de obligațiile de moderare și de canalele de raportare a conținutului ilegal, alături de cooperarea cu autoritățile competente. Rămâne de văzut cum se va contura în practică echilibrul dintre aceste responsabilități și limitele reglementărilor tot mai stricte privind publicitatea la jocurile de noroc.
Articol scris de: Beatrice Hurchi – Associate, GNP-Guia Naghi și Partenerii
Biance Naghi – Partener, GNP-Guia Naghi și Partenerii
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune? Există și un revers al medaliei
Hackeri susținuți de guverne străine au atacat oficiali ai UE pe WhatsApp - document intern
FCSB încasează o lovitură grea: A rămas fără unul dintre cei mai buni jucători
Tornadă devastatoare în sudul Franței: Un sat a fost lovit în plin, cel puțin 41 de răniți (Video)
