Amenințarea președintelui american Donald Trump privind retragerea trupelor din Germania, relansată după criticile venite de la Berlin în contextul războiului cu Iranul, nu mai are aceeași forță ca în trecut.
O analiză publicată de The New York Times arată că raportul de forțe dintre cele două țări s-a schimbat semnificativ în ultimii ani.
Germania nu mai este dependentă în aceeași măsură de protecția militară a SUA, iar rolul său în conflictul cu Iranul îi oferă chiar un anumit avantaj în relația cu Washingtonul.
Germania, aliat-cheie în războiul cu Iranul
Pe durata conflictului, Berlinul a permis folosirea bazelor militare de pe teritoriul său pentru a sprijini atacurile americane asupra Iranului, oferind un suport logistic esențial.
Este un tip de sprijin pe care alte state europene l-au refuzat, ceea ce crește importanța strategică a Germaniei pentru administrația Trump.
În aceste condiții, o eventuală retragere a trupelor americane ar afecta nu doar securitatea europeană, ci și capacitatea operațională a SUA în regiune.
Reînarmare accelerată: Germania vrea autonomie
În paralel, Germania și-a accelerat masiv investițiile în apărare după revenirea lui Trump la Casa Albă.
Cancelarul Friedrich Merz a relaxat limitele de îndatorare pentru a permite cheltuieli mai mari în domeniul militar, iar Berlinul și-a propus explicit să construiască cea mai mare armată convențională din Europa.
Obiectivul este clar: reducerea dependenței de protecția americană.
Mai mult, Germania a contribuit la convingerea aliaților NATO să crească bugetele pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035 - nivel cerut chiar de Trump.
Un oficial de rang înalt din Pentagon a lăudat recent această evoluție, afirmând că Germania devine „un model” pentru o Europă care își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate.
Precedentul din 2020: plan blocat de Congres
Amenințarea actuală este umbrită și de experiența anterioară.
În 2020, în primul său mandat, Trump a anunțat retragerea a 12.000 de soldați din Germania, acuzând Berlinul că este „restant” la capitolul cheltuieli militare în NATO.
Planul nu a fost însă pus în aplicare: Congresul l-a blocat, iar ulterior administrația Biden l-a anulat complet.
Acest precedent ridică semne de întrebare și asupra fezabilității noii amenințări.
Peste 36.000 de militari americani și un rol esențial pentru SUA
Datele oficiale arată că, în decembrie 2025, Statele Unite aveau peste 68.000 de militari staționați permanent în Europa, dintre care aproximativ 36.400 în Germania, o moștenire a Războiului Rece.
Berlinul oferă teren gratuit pentru baze și suport logistic, iar aceste facilități sunt esențiale pentru operațiunile globale ale SUA.
De pe teritoriul german sunt coordonate frecvent misiuni spre Orientul Mijlociu, iar spitalele militare tratează soldați americani răniți în alte teatre de operațiuni.
Cu alte cuvinte, prezența americană în Germania servește în primul rând interesele Washingtonului.
Tensiuni politice: ce l-a enervat pe Trump
Declarațiile lui Trump vin după un schimb tensionat cu cancelarul Friedrich Merz.
Luni, acesta a afirmat că Iranul a „umilit” America prin strategia sa de negociere și a pus sub semnul întrebării planul SUA pentru încheierea conflictului.
„Americanii, în mod evident, nu au nicio strategie”, a spus Merz.
Trump a reacționat dur pe rețelele sociale, iar miercuri a anunțat că Statele Unite „analizează și evaluează posibilitatea reducerii trupelor din Germania”.
Obstacole legale: fără Congres, planul nu trece
Chiar dacă ar dori să pună în aplicare această decizie, Trump se lovește de constrângeri legale.
Reducerea numărului total de trupe americane din Europa necesită aprobarea Congresului. Legea bugetului apărării adoptată anul trecut stabilește un prag minim de 76.000 de militari pe continent.
Germania găzduiește aproape jumătate din acest efectiv. O retragere ar presupune fie relocarea rapidă a trupelor în alte state europene, fie un acord politic pentru reducerea prezenței americane în Europa.
Mesaj de calm de la Berlin
În acest context tensionat, Friedrich Merz a evitat o confruntare directă. Aflat joi în vestul Germaniei, unde s-a întâlnit cu militari americani, cancelarul a subliniat importanța relației transatlantice.
„Acest parteneriat transatlantic este deosebit de apropiat inimilor noastre - și mie personal”, a declarat el.