Președintele interimar Ilie Bolojan a ezitat să-l apere pe ministrul său de Externe, Emil Hurezeanu, după amenințarea cu demisia venită din partea premierului Marcel Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu vrea o Românie fără voce, care să tacă în continuare și să facă ceea ce i se cere fără să comenteze și, mai ales, fără să-și explice public gesturile.
Cel mai mult îl enervează pe Ciolacu dezinvoltura șefului diplomației române, Emil Hurezeanu, capacitatea lui de relaționare, fluiditatea discursului, dar mai ales răspunsurile principiale pe care le dă unor chestiuni complicate, conjuncturale, indecise.
Marcel Ciolacu l-a chemat la ordine, zilele trecute, pentru a doua oară pe Emil Hurezeanu fiindcă ministerul pe care îl conduce a îndrăznit să-i răspundă lui Elon Musk, numit de Donald Trump în fruntea Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE) că „justiția română este independentă și nimeni nu este mai presus de lege, iar în acest domeniu nu trebuie să existe presiuni”.
Totul după ce Musk a spus că ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și ducerea sa la audieri a fost „o mizerie”. Hurezeanu a mai menționat în diferite interviuri că mesajele influentului miliardar american în sprijinul prezidențiabilului Georgescu pot fi considerate o formă de amestec în politica internă.
Marcel Ciolacu s-a căznit să-l apere pe Musk, admonestându-l pe ministrul de Externe la RTV: „Am văzut că domnul Hurezeanu l-a certat o dată pe domnul Elon Musk. Îl văd a doua oară că l-a certat din nou. Îl anunț pe domnul Hurezeanu că, din acest moment, chiar dacă politica externă este coordonată de președintele României, dânsul face parte din Guvernul României. Iar Guvernul României este condus de Marcel Ciolacu” și „Dacă mai face comentarii fără să mă consulte, pleacă acasă”.
Președintele interimar Ilie Bolojan a vrut să împace și capra și varza, să-i dea dreptate lui Ciolacu și să nu-l supere prea mult nici pe Hurezeanu: „Dacă nu poţi să faci bine, trebuie să vezi să nu faci rău”. Nici Bolojan, nici Ciolacu nu au spus nimic despre insistența susținerii extremistului Georgescu de către Musk și apropiații acestuia, ca și cum amândoi ar fi de acord cu această strategie.
Cel mai mult l-a deranjat pe Ciolacu, însă, răspunsul lui Hurezeanu în legătură cu frații Tate care tocmai au fost lăsați de justiția autohtonă să plece în Statele Unite.
Cei doi americano-britanici sunt cercetați de procurorii anti-mafia din România că au traficat 34 de femei, că au constituit un grup infracțional, pentru instigare la violențe, pentru exploatarea sexuală a femeilor pe care le-au violat și lipsit de libertate, pentru sechestrare de persoane.
Ministrul de Externe a mărturisit după întâlnirea informală pe care a avut-o la Conferința pentru Securitate de la München cu Richard Grenell, trimisul special al lui Donald Trump, că oficialul american a încheiat discuția spunându-i că „rămâne interesat de soarta fraților Tate”.
Această precizare sugera că urmează să se întâmple ceva cu acești bărbați acuzați inclusiv că au violat persoane minore, așa că premierul Ciolacu l-a pus la punct pe șeful Externelor: „este normal ca un diplomat străin să se intereseze de cetățenii americani, în speța respectivă, care este tratamentul, dar am înțeles că nu a fost o discuție într-un cadru diplomatic, într-un cadru organizat. A fost o întâlnire pe hol”.
Prim-ministrul nu poate vorbi spontan pe holurile summit-urilor unde e invitat, fiindcă are nevoie de translatori, dar nu acesta e principalul motiv al supărării lui Ciolacu. Premierul a fost deranjat că Hurezeanu a pus pe tapet un subiect atât de sensibil, într-un moment în care începuseră deja discuțiile despre plecarea fraților Tate din România, iar ministrul de Externe putea strica înțelegerile făcute între Washington și București fără știrea lui.
Acum două săptămâni, Financial Times a scris că Administrația Trump face presiuni asupra autorităților române să ridice restricțiile de călătorie pentru Andrew Tate, un susținător al președintelui american.
- Financial Times: Administrația Trump presează România să ridice restricțiile asupra fraților Tate
- Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare către România referitoare la frații Tate
Cazul fraților Tate a fost adus în discuție pentru prima dată de oficialii americani într-o convorbire telefonică cu guvernul român, la mijlocul lunii trecute, dar oficialii români nu și-o asumă.
Andrew şi Tristan Tate au scăpat de procesul în care erau judecaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au hotărât pe 19 noiembrie 2024 restituirea dosarului la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pentru refacerea anchetei de la zero, dar menținerea controlului judiciar cu interdicția părăsirii României.
În același timp, Marea Britanie a cerut extrădarea fraților Tate după ce poliția din Bedfordshire a obținut un mandat de arestare în cadrul unei anchete privind acuzații de viol și trafic de persoane. Instanța din România a decis anul trecut că aceștia pot fi extrădați doar după o decizie finală luată la București.
Odată plecați din România e greu de crezut că cei doi se vor întoarce pentru o nouă anchetă. Rămâne senzația, însă, că nu justiția a luat decizia, ci politicul. Că Guvernul a răspuns cererii Statelor Unite într-o formulă imorală, în care călăii sunt eliberați, fără să dea niciun fel de socoteală victimelor. A primit Ciolacu ceva în schimb? Sau a câștigat ceva România?
Se vede doar că noua diplomație americană a lăsat în spate tradiția moralității exersată de Washington în cele două războaie mondiale și în perioada Războiului Rece. Această imoralitate îi convine lui Marcel Ciolacu, fiindcă seamănă cu politica de interese făcută de el și partidul lui în ultimii 35 de ani.
Le va explica vreodată Ciolacu victimelor fraților Tate de ce au fost lăsați să plece? Va explica vreodată premierul de ce îl deranjează luările de poziții ale diplomației? Sau ce primește România pentru eliberarea celor doi bărbați acuzați de violuri și sechestrări multiple?