Nu ar trebui să dramatizăm atât de mult când au loc reuniuni de genul celei de la Paris, la care inițial România nu a fost invitată, se lucrează mai bine în grupuri mai mici, între țări care se cunosc și care au dobândit anumite reflexe în timp, a spus, sâmbătă, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu.
El susține că după Conferința de Securitate de la Munchen, unde a reprezentat România și unde am fost un punct important în discursul critic al vicepreședintelui SUA, JD Vance, nici președintele Bolojan, nici premierul Marcel Ciolacu nu i-au cerut demisia.
El a mai spus, în emisiunea Insider Politic, de la Prima Tv, că nu s-a decis încă dacă România va trimite trupe în Ucraina, după încheierea războiului și consideră că susținerea arătată de Elon Musk lui Călin Georgescu reprezintă o formă de amestec în alegerile interne ale unui alt stat.
În același timp, ministrul de Externe a spus că „toată lumea” întreabă despre ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor din România și a povestit și cum s-a întâmplat cu ceea ce a fost considerată o presiune a SUA pentru retragerea acuzațiilor care sunt aduse fraților Tate.
Iată cele mai importante declarații făcute de ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, la Prima Tv, în emisiunea Insider Politic, potrivit News.ro:
- Reuniunea de la Paris, să nu dramatizăm - Întrebat dacă reuniunile de la Paris arată o Europă cu două viteze, unde se întâlnesc mai întâi liderii importanţi, cei cu greutate şi apoi cei veniţi la masă mai târziu, Emil Hurezeanu a explicat că „este vorba de reflexe câştigate în timp”. „Nu cred. Cred că este vorba de reflexe câştigate în timp, se lucrează mai bine, cu mai mult spor, mai eficient în grupuri mai mici, între ţări care se cunosc şi sunt compatibile la nivelul resurselor, la nivelul contribuţiei la bugetul Uniunii Europene. Deci, cei care s-au întâlnit luni la Paris, primii (...) sunt ţările care au cea mai mare contribuţie la bugetul UE. De asemenea, sunt ţările care au şi cea mai mare contribuţie la războiul din Ucraina, în ajutorarea ucrainienilor în ultimii trei ani”, a declarat Emil Hurezeanu. În ce privește Polonia, aceasta a fost prezentă în prima zi a reuniunii de la Paris deoarece „are un buget mare pentru armată”. „Nu ar fi trebuit să dramatizăm aşa de mult aceste coagulări, discutabile”, a spus Hurezeanu.
- Va trimite România trupe în Ucraina? - „După cum se ştie, există o rezervă, nu numai a noastră. A fost exprimată şi de Germania, şi de Polonia, şi de Spania. Nu ştiu dacă sunt dorite, americanii nu vor să mai trimită trupe, nu vor să-şi mai trimită «our boys» într-un teatru de operaţie. Dar nu ştiu nici europenii, cum, când, de ce?”, a declarat Hurezeanu, care spune că s-a discutat despre asta și la Paris. „Şi nu ştim nici ce vor, până la urmă, europenii. Cum vor ieşi din această mare încercare? Cert este că toate reuniunile europene acum stau sub această imensă povară, cu acest spectru al trezirii la realitate, dacă îmi permit să spun aşa, când e vorba de o entitate atât de importantă şi de mare. Şi ce facem? Punem împreună resurse? Când e vorba de bugete militare, facem o industrie de apărare comună? Facem o armată comună? Încă nu sunt răspunsuri”, a mai declarat Hurezeanu.
- Despre anularea alegerilor: Toată lumea întreabă - Întrebat dacă diplomaţii străini s-au interesat de anularea alegerilor prezidenţiale din România, Hurezeanu a spus: „Da, toată lumea. Toată lumea întreabă în continuare. Unii au răspunsurile deja” și a explicat ce le răspunde: „În primul rând, că nu s-au anulat în urma unor dovezi discutabile ale serviciilor secrete, ci în urma unei decizii, a unei curţi judiciare, a unei instanţe, care este cea mai înaltă instanţă. Că aceste alegeri se anulează greu, că democraţia trebuie lăsată, are un câmp liber de funcţionare, de exprimare. Ştim bine asta şi noi, dar că sunt fracturi, sunt pane şi atunci au existat argumente. Şi argumentele au fost comunicate, poate nu îndeajuns şi opiniei publice din ţară, dar au fost suficiente argumente. N-au fost sute de mii de dolari, cum a invocat vicepreşedintele Vance. Au fost zeci de milioane. Au fost apoi formule de navigare sub radar, care au explodat. Şi când e vorba de conturi false, şi când e vorba de conturi manipulate, reactivate, venind în mod evident din state terţe” Deci lucrurile sunt cunoscute de toţi partenerii noştri din NATO”.
- Susținerea lui Georgescu de către Musk, o formă de amestec în alegerile interne ale altui stat - „Elon Musk a început prin a posta în favoarea unui candidat de dreapta, extremă dreaptă, în Germania, liderul AFD-ului Alice Weidel. Chiar cu câteva săptămâni înainte de alegeri. Este un personaj foarte puternic, foarte imperativ, cu un rol important şi în constelaţia din jurul preşedintelui Trump. Nu este un personaj oficial. Este creatorul acestor sisteme de comunicare care nu mai ţin cont de multă vreme de graniţe. El este un personaj foarte important, foarte influent, dar privat”, l-a descris Emil Hurezeanu. El a mai spus că mesajele lui Musk reprezintă „o formă de amestec în alegerile interne ale unui alt stat”.
- Intervenția cu frații Tate - Emil Hurezeanu a explicat că nu a fost nicio aluzie sau vreo presiune legată de fraţi Tate, dar a menţionat că a avut „o discuţie ad-hoc” cu fostul ambasador american de la Berlin, Richard Grenell, care a afirmat că este interesat de soarta celor doi, fără a aştepta şi un răspuns în privinţa lor: „Uitaţi cum e. A fost o discuţie ad hoc, cum majoritatea discuţiilor şi întâlnirilor care fac sens până la urmă, interesante, utile. În sălile mari de conferinţe sunt doar conferinţele (…) O întâlnire de acest gen am avut cu domnul Grenell. Ambasadorul Grenell a fost ambasador la Berlin de 2-3 ani. (…) Am vorbit - cum e în România, cum e în Statele Unite (…) Discuţia a fost rapidă, patru minute cel mult. Am coborât împreună cu liftul, în holul hotelului, am mai stat puţin de vorbă. L-am întrebat, pentru că bănuiam că are intenţii să viziteze şi România, dacă îl aşteptăm în curând la Bucureşti. Şi mi-a spus, nu, deocamdată nu vin la Bucureşti, însă mă interesează soarta fraţilor Tate. Şi aici s-a terminat”. Întrebat dacă a avut timp să îi răspundă lui Grenell, Hurezeanu a precizat că acesta a plecat fără a aştepta răspunsul.
- Despre Soros: După câte ştiu, în general a făcut bine - Întrebat dacă l-a întâlnit vreodată pe miliardarul american George Soros, Hurezeanu a povestit: „În 2003, aveam o emisiune de televiziune care se numea ”România mea”. La Antena 1 era emisiunea. Eram freelancer. Şi a venit George Soros în ţară la un moment dat şi i-am luat un interviu. Era un mecena respectabil, influent, cunoscut în întreaga lume. Un interviu despre intenţiile lui în ţările răsăritene. (...) În Ungaria, Soros e foarte diabolizat. Îmi amintesc, de exemplu, de tânărul student Viktor Orbán, care uneori venea în cafeteria comună a tuturor departamentelor Europei Libere. Şi colegul maghiar, care făcea un fel de emisiune echivalentă cu Actualitatea românească, n-i l-a prezentat, la München, prin 88-89. Un tânăr cu părul lung, era foarte anticomunist. Şi dacă nu mă înşel, era bursier Soros la Universitatea Oxford. Această schimbare s-a întâmplat între timp. Nu am urmărit, în mod special, felul în care a făcut şi rău George Soros şi fundaţiile lui. După câte ştiu eu, în general a făcut bine de-a lungul anilor, de-a lungul deceniilor”.
- I s-a cerut demisia? - Emil Hurezeanu a declarat că nici preşedintele interimar Ilie Bolojan, nici premierul Marcel Ciolacu nu i-au cerut demisia, ci doar explicaţii legate de discuţiile pe care le-a purtat cu oficialii de rang înalt la Conferinţa de Securitate de la München: „Nu, mi-au cerut explicaţii, le-am explicat, există un raport complet al zecilor de întâlniri pe care le-am avut cu oficiali americani, europeni, de diverse orientări, cu miniştrii de Externe în principal, tot ce s-a întâmplat acolo este cunoscut, este oficial, am avut un mandat, este mandatul pe care l-am pornit de la programul de guvernare, capitolul politica externă, de la priorităţile programului de guvernare, şi este un mandat pe care orice ministru de Externe, într-o astfel de misiune, îl are în mod explicit din partea preşedintelui şi din partea primului ministru”.