Ilie Bolojan a ținut, vineri, prima conferință de presă de la preluarea mandatului de președinte interimar.
În conferința care a durat o oră și 20 de minute, Ilie Bolojan a abordat mai multe teme de actualitate, atât interne, cât și externe.
El a prezentat concluziile consultărilor de miercuri cu partidele parlamentare, afirmând că partidele și formațiunile parlamentare participante au exprimat de principiu disponibilitatea țării noastre de a susține în continuare Ucraina.
Bolojan a mai spus că este convins că NATO va rămâne un scut important nu doar pentru Europa, ci și pentru alte părți ale lumii, însă crede că este nevoie de un buget mai mare la apărare. Astfel, el a subliniat că bugetul ar putea crește etapizat, să ajungă la 3%, într-un an-doi.
O altă temă de discuție a fost anularea alegerilor. Bolojan a anunțat că semnat o solicitare către toate instituţiile, pentru informații cu privire la datele suplimentare pe care le au: ”Dacă vor fi elemente care sunt de natură publică, nu văd de ce nu le-am face publice”.
De asemenea, președintele interimar a promis că va face publice toate datele de funcţionare ale Administrației Prezidențiale, inclusiv din anii trecuţi.
În ceea ce privește o eventuală candidatură la alegerile din luna mai, Bolojan a subliniat că există deja un candidat comun al coaliției, Crin Antonescu. Dar a afirmat că se va ocupa ca alegerile să fie organizate corect.
Ilie Bolojan a mai vorbit și despre cazul fraților Tate, lăsați să plece din România, precum și despre reacţiile României la comentariile străine privind justiţia.
Președintele interimar va merge, duminică, la Londra, pentru a participa la un summit al liderilor europeni pe tema apărării Europei, găzduit de premierul britanic, Keir Starmer. La reuniune sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cel al Franței, Emmanuel Macron.
spotmedia.ro v-a prezentat principalele declarații făcute de președintele interimar Ilie Bolojan:
- Se împlinesc două săptămâni de când exercit această funcție. Acum două săptămâni, când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei: să lucrăm pentru România, pentru țara noastră în această perioadă, să păstrăm o neutralitate politică a acestei instituții, în această perioadă complicată în plan intern, și, sigur, să îi respectăm pe români, gândindu-mă că, dacă în cele trei luni, când, așa cum știți, autoritatea unui președinte interimar este dată de această calitate de interimar, este cea pe care o avem, dacă nu vom putea să facem bine pentru țara noastră, măcar să nu facem rău.
- Un subiect important de politică externă a fost negocierea pentru Ucraina. SUA au reluat dialogul cu Rusia și au început discuțiile. O încetare a focului care nu este urmată de un acord de pace, cu garanții de securitate, poate să fie doar un nou început al conflictului. Dacă s-ar menține această agresivitate a Rusiei, Ucraina poate să fie doar prima victimă. Cred că pentru noi susținerea unei stabilității, atât pentru a proteja Republica Moldova și România, este o chestiune importantă.
- Am susținut că prezența Ucrainei la aceste negocieri este un lucru necesar. Am susținut că prezența reprezentaților Europei la negocieri este necesară.
- În consultările cu partidele politice am realizat că avem unanimitate, că toți ne dorim ca acest conflict să înceteze, ne dorim pace la granițe. Există o majoritate care susține ca un reprezentant al Europei să participe la negocieri.
- A doua chestiune importantă de politică externă a fost dialogul dintre SUA și Europa. Noi ne-am dezvoltat în acești ani ca țară pentru că s-au respectat două condiții: am fost o țară sigură, acest lucru fiind asigurat de scutul NATO, unde rolul SUA e strategic, și ne-am dezvoltat pentru că am beneficiat de apartenența la UE, care a însemnat acces la piețe, tehnologii, fonduri importante, libera circulație.
- România a avut o creștere a bugetului dedicat apărării. În 2023, am fost sub 1,5%. În 2024, am ajuns la peste 2,2%. Există un acord între forțele politice pentru a susține această majorare a cheltuielilor de apărare. Acest acord există în aproape toate țările.
- Un alt lucru important a fost respectul pentru cetățeni. Cred că este nevoie de consultări periodice cu partidele parlamentare. O prioritate în perioada următoare este organizarea corectă a alegerilor prezidențiale. Voi face tot ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect. Vom căuta să fim transparenți față de cetățeni.
- Avem cereri de la dvs. legate de asigurarea transparenței unor cheltuieli. Lucrăm și în perioada următoare veți avea toate datele legate de funcționarea acestei instituții, și pentru trecut.
Întrebări:
- În urma consultărilor ați stabilit un mandat cu cât poate crește România cheltuielile de apărare? Putem trimite trupe în Ucraina?
Nu s-a stabilit un mandat imperativ, pentru că ar exista niște constrângeri. Bugetul ar putea crește etapizat, să ajungă la 3%, într-un an-doi. În ceea ce privește trimiterea de trupe în Ucraina, această discuție este prematură, pentru că o astfel de discuție pe fond poate avea loc în momentul când ai o încetare a focului și există un acord de pace. Aceste trupe pot fi de menținere a păcii, cum avem în Bosnia sau Kosovo și care funcționează sub mandat ONU sau alte mandate internaționale. Din poziționarea partidelor, nu există o susținere parlamentară.
- În aceste zile, Justiția se află sub tirul opiniei publice internaționale și al unor apropiați ai Casei Albe, iar premierul l-a criticat pe ministrul de Externe. Cum trebuie să reacționeze România la astfel de critici?
Aspectele care ţin de Guvern le gestionează prim-ministrul şi coaliţia de guvernare. Aceasta este realitatea. În ceea ce priveşte partea de comentarii, este o perioadă în care postările, discuţiile vin în valuri. Personal, cred că fiind o perioadă de tranziţie, de reaşezare, e bine în general ca atunci când ai o funcţie publică să fii rezervat, să fii atent la ceea ce spui, pentru că nu vorbeşte doar o persoană, ci uneori poţi să angajezi, nu ştiu, un minister, o ţară, un guvern şi aşa mai departe. Deci, din punctul meu de vedere, aşa cum am spus, dacă nu poţi să faci bine, trebuie să vezi să nu faci rău. Din punctul meu de vedere, trebuie să ne susţinem politicile naţionale. Aceste lucruri se pot susţine şi prin comunicare, şi prin postări, şi prin alte lucruri, dar trebuie să le susţinem pe fond. Intrarea în tot felul de dispute nu ştiu dacă ne ajută.
- Presa a relatat despre presiunile pe care administrația SUA le face privindu-i pe frații Tate. A cedat România în fața presiunilor? Trebuie demis ministrul Justiției, șeful DIICOT?
Asupra Administrației prezidențiale nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nu a fost niciun contact. Sunt de două săptămâni președinte interimar, acumulările în multe instituții sunt de foarte mulți ani. Fiecare instituție, inclusiv justiția, parchete, instanțe, trebuie să-și facă datoria și fiecare are o răspundere instituțională pentru ce face. Cu cât fiecare instituție lucrează mai bine și îi respectă pe oameni, cu atât vom fi mai credibili și vom recâștiga încrederea oamenilor.
- Veți oferi mai multe dovezi despre anularea alegerilor?
Am citit întregul proces verbal al CSAT. Am semnat cu domnul Dioconescu o solicitare către toate instituțiile să ne informeze privind datele suplimentare pe care le au. Dacă vor fi elemente care sunt de natură publică, nu văd de ce nu le-am face publice. Problema de fond e că CCR a anulat acest tur de alegeri. Anularea s-a făcut într-un cadru constituțional pe baza datelor care au venit din CSAT. A fost o decizie luată în cadru constituțional. A fost una excepțională, eu personal nu mi-am dorit-o, dar este un fapt împlinit care trebuie respectat. Trebuie să vedem cum organizăm alegerile, pentru ca astfel de situații să nu mai apară.
- Veți candida la alegerile prezidențiale din luna mai?
Coaliţia de guvernare are un candidat, pe domnul Crin Antonescu. M-am gândit ca atunci când voi închide acest mandat de interimar, sper să las lucrurile într-o stare mai bună decât le-am găsit şi să îi pot preda preşedintelui care va fi ales prin votul democratic al românilor această instituţie, poate şi ţara noastră, într-o stare mai bună. Dacă voi reuşi acest lucru, înseamnă că nu am trecut degeaba trei luni de zile pe această funcţie
- Veți face public ajutorul oferit de România pentru Ucraina?
Există două tipuri de ajutoare. Cele pe care UE, inclusiv România, le-a oferit timp de trei ani. România a ajutat Ucraina cu partea de hub de transport, am permis folosirea porturilor și infrastructurii pentru transport de cereale, am participat la instruirea militarilor, am susținut refugiații. Nu văd niciun fel de problemă ca datele să devină publice.