În primul an de la revenirea lui Donald Trump la putere, radicalii AUR au fost încurajați, iar războiul hibrid al Rusiei s-a accentuat sub legăturile periculoase dintre Washington și Moscova.
Anunțul retragerii treptate a trupelor americane din Europa, tăierea sprijinului pentru Ucraina, înțelegerea netransparentă cu președintele rus, Vladimir Putin, ideea anexării Groenlandei afectează direct sau indirect multe state europene.
România, deși afectată profund de influența regimului Trump, rămâne de partea Statelor Unite, dincolo de principiile democratice și de complicațiile politicilor duse de Casa Albă, în speranța că totul va reveni la normal și loialitatea îi va fi răsplătită.
Între timp, însă, partidul cel mai încurajat a fost AUR, căruia administrația americană i-a dat apă la moară.
Raportul anual al Departamentului de Stat privind drepturile omului pe 2024, dat publicității în urmă cu cinci luni, precizează că anularea alegerilor a fost percepută ca „o restrângere nejustificată a libertății de exprimare politică”.
Documentul pune sub semnul întrebării operațiunea Moscovei de aducere la vârful statului a favoritului său, Călin Georgescu, și subliniază că decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 de a anula alegerile prezidențiale a fost o „interferență politică” și o „restricție nejustificată” de „o severitate fără precedent”.
Acuzaţiile lui JD Vance la Conferința pentru Securitate de la München
Toate demonstrațiile făcute de Franța, Marea Britanie și NATO despre intervenția rusă în alegerile din România au fost ignorate de experții americani care au lucrat la raport.
Teza că anularea alegerilor ar fi fost un derapaj de la democrație fusese lansată de vicepreședintele american, la o lună de la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, într-un discurs ținut la Conferința pentru Securitate de la München. Acolo JD Vance a declarat că România a anulat alegerile prezidențiale „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme a vecinilor de pe continent”.
Mai mult, vicepreședintele american a tras o concluzie tranșantă atunci când le-a spus românilor în special și europenilor în general că, „dacă democrația voastră poate fi distrusă de câteva sute de mii de dolari în reclame” investiți de Moscova pe rețelele sociale, „atunci această democrație nu a fost prea puternică”.
Toate acuzațiile de acest fel au fost foarte utile liderilor radicali, care continuă să-și repete sloganul „turul doi înapoi” și care au câștigat noi aderenți în urma campaniilor AUR copiate după cele ale lui Donald Trump.
Sondajele arată că Alianța pentru Unirea Românilor ar putea obține până la 40% din voturile exprimate, la următoarele alegeri, iar electoratul acestui partid extremist e în creștere.
Apoi, liderii AUR au fost încurajați în discursul lor și de felul în care Donald Trump a insistat pentru încheierea războiului din Ucraina sau de umilirea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski la Casa Albă în fața camerelor de filmat.
Propaganda rusească, insistența AUR, dar și acțiunile americane au schimbat orientarea românilor sau, poate, doar au scos la suprafață tendințe ascunse, devenite acum acceptabile: 68% susțin că pacea în Ucraina trebuie semnată în condițiile Statelor Unite (Avangarde, decembrie 2025) și aproape 70% dintre români mizează pe o victorie rusească în Ucraina (IRSOP, decembrie 2025).
De altfel, George Simion a declarat anul 2026 drept „anul Americii în România” și crede că singura soluție prin care Europa ar putea rămâne liberă ar fi „să susțină o revenire la relațiile transatlantice privilegiate”. Simion, care e persona non grata în Ucraina și Republica Moldova, a militat mereu pentru pace, chiar dacă mai degrabă în condițiile Moscovei, decât în favoarea Kievului.
O societate profund divizată
Societatea românească este azi complet divizată în toate marile probleme ale momentului, iar AUR, aflat în topul sondajelor politice, e credibilizat de politicile lui Trump și reușește să fie tot mai atrăgător.
Înjumătățirea contingentului de militari americani din România sub efectul retragerii treptate a forțelor SUA din Europa produce neliniște pentru cealaltă parte a electoratului, care nu vrea să privească spre Est și care se teme de amenințarea rusă.
La sfârșitul lunii octombrie anul trecut, o mie de militari americani plecați din România la un exercițiu NATO din Germania nu s-au mai întors la baza Mihail Kogălniceanu. Washingtonul a decis în 2024. după evaluarea anuală a forțelor sale răspândite pe tot globul, să-și reducă prezența armată în România cu 40%.
Fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, spunea atunci că au mai rămas în țară 1.000 de soldați americani și alți 2500 din alte state aliate, majoritatea din Franța.
Liderii de la București prețuiesc prezența militarilor americani pe teritoriul țării și mizează pe rămânerea lor aici, ca o soluție de descurajare a Rusiei.
De aceea, și discursul oficial rămâne într-un fel neschimbat, iar amenințările formulate de Donald Trump la adresa Europei nu vor fi probabil niciodată criticate la București.