În mai puțin de un an, relația Americii cu lumea s-a modificat radical, dar fără a exista prea multe semne că știe cineva în ce direcție a luat-o cea mai puternică democrație din lume. Nici măcar Donald Trump.
Deciziile haotice ale actualei administrații au provocat neliniște în SUA, perspectiva unei victorii a republicanilor în alegerile intermediare din noiembrie fiind tot mai îndepărtată.
Dacă politica internă a fost catastrofală, de la prețuri la vânarea imigranților pe străzile orașelor, în cea externă, Donald Trump a avut cel puțin două realizări importante – încetarea focului în Gaza și anihilarea influenței Iranului în Orientul Apropiat prin bombardarea infrastucturii nucleare.
Momentan, nimeni nu înțelege ce are de gând în Venezuela, iar relația sa complicată cu Putin face ca, în continuare, încheierea conflictului sângeros de pe teritoriul Ucrainei să fie incert.
Dar cea mai șocantă evoluție a politicii americane în mandatul lui Donald Trump a fost constanta agresiune politică a acestuia asupra celor mai apropiați aliați ai SUA – e vorba de Canada, Marea Britanie și Uniunea Europeană.
O catastrofă pentru MAGA
De la primul său mandat, Donald Trump n-a făcut niciun secret din faptul că-l irită NATO, atunci a dat vina, pe bună dreptate, că europenii nu cheltuie nimic pentru apărare, SUA purtând pe umeri întreaga povară a costurilor militare.
Dar și atunci, modul brutal în care s-a purtat cu aliații, indica faptul că reacțiile lui sunt generate de o supărare mai profundă, una care n-a fost niciodată prea clară.
Relația sa specială cu Vladimir Putin sugera, totuși, o dorință ascunsă de a crea o nouă ordine mondială.
Nici atunci, nici acum n-a reușit mare lucru, mai ales pentru faptul că Donald Trump a fost un copil răsfățat, bogat, obsedat de propria personalitate și de dorința de a fi popular cu orice preț. Asta l-a împiedicat și-l împiedică în continuare să ducă un plan la bun sfârșit.
Filosofia lui de om de afaceri care face orice pentru a-și atinge scopul, de a câștiga cu orice mijloace, l-a ajutat să ajungă cel mai puternic om al planetei, dar a fost un obstacol în ce privește luarea deciziilor.
Dosarul Epstein e o catastrofă pentru Donald Trump. Faptul că a făcut parte din cercul celui mai mare traficant de carne vie, violator în serie și pedofil a fost o bombă care a explodat în interiorul MAGA, mișcarea politică pe care a fondat-o și care l-a adus la putere.
Tensiunile din interiorul partidului, plecările în lanț și mesajele care se bat cap în cap au erodat susținerea publică și au deschis calea revenirii democraților după usturătoarele înfrângeri de anul trecut, atât în alegerile prezidențiale cât și în cele parlamentare.
Ostilitatea tăcută
În primul mandat al lui Donald Trump, dar și în cel al lui Joe Biden, România a avut o relație specială cu SUA, fiind văzută de Washington ca o țară pro americană, situată într-o zonă strategică de interes, cu o economie în dezvoltare, care poate susține politica Statelor Unite atât în Uniunea Europeană cât și în Orientul Apropiat.
Din păcate, la scurt timp după revenirea lui Trump la Casa Albă, parteneriatul strategic, dezvoltat în ultimele decenii prin participarea militarilor români, alături de americani, în războaiele din Irak și Afganistan, a intrat în derivă.
Apropierea președintelui SUA de Putin, tăcerea lui față de puternicul și odiosul atac al Kremlinului asupra procesului electoral din România, folosind intens rețelele de influență pro ruse de la București, atacurile mizerabile ale lui J.D. Vance, vicepreședinte SUA, și Elon Musk, de la începutul anului, când situația de la București era extrem de volatilă, au înghețat relațiile dintre cele două țări.
Punctul culminant al unei ostilități tacite a actualei administrații americane la adresa României s-a înregistrat la sfârșitul lunii octombrie.
Atunci, Donald Trump a retras în jur de 1.000 de militari de la baza Mihail Kogălniceanu, provocând o criză de încredere în țara noastră cu consecințe strategice regionale puternice.
În realitate, decizia a reprezentat un cec în alb oferit lui Putin, care și-a intensificat atacurile hibride și militare asupra flancului estic al NATO. O serie de drone au intrat în spațiul aerian al României, Poloniei și Moldovei la scurt timp după semnalul dat de Donald Trump.
Pro rușii acuză anti-americanismul de la București
E bine să nu uităm că la începutul anului aveam un om politic care alerga la Mar-a-Lago să joace golf cu Trump și se poza cu șepci MAGA în speranța că noul lider american îl va ajuta să ajungă președintele României.
E vorba de Victor Ponta, un fost progresist declarat, transformat peste noapte în populist-naționalist, care umplea rețelele sociale cu ode închinate președintelui american, ajungând azi să posteze pe Facebook pisici AI care anunță noul an.
De asemenea, să amintim că am avut un prim-ministru, e vorba de Marcel Ciolacu, cel care a angajat un aventurier, pe Dragoș Sprânceană, să reprezinte interesele României pe lângă Donald Trump, distrugând autoritatea ministrului de Externe de atunci, e vorba de Emil Hurezeanu, dar și prestigiul, atât cât mai rămăsese din el, al diplomației românești.
În sfârșit, după o perioadă în care liderii României au suspinat că nu ne mai iubesc americanii, iar rețelele pro ruse de la București au pompat propagandă prin care biciuiau o mare parte a opiniei publice, acuzând-o de antiamericanism, țara noastră începe să iasă din mahmureala provocată de beția trumpistă și să înțeleagă că sunt mulți alți oameni în SUA, aflați în poziții de putere, care respectă și iubesc România, chiar dacă actualul președinte are altă părere.
Atacul lui Vance n-a fost uitat
Punctul pe i l-a pus Nicușor Dan, președintele României, care a spus - într-un interviu pentru Politico - că “…e în regulă ca politicienii americani să-și exprime opiniile”, dar ar fi o problemă dacă SUA ar încerca să “influențeze politica în mod nedemocratic” — de exemplu, plătind mass-media “așa cum fac rușii”.
Referirea șefului statului e destul de clară, fiind o critică subtilă la adresa lui JD Vance pentru atacul din luna februarie, de la Munchen, dar și la adresa campaniilor politice promovate de Elon Musk și de mai mulți influenceri americani împotriva țării noastre, care se mulau exact pe retorica Moscovei.
Lumea s-a schimbat. Am trecut de la o modalitate, într-un anumit sens, morală de a face lucrurile la o modalitate foarte pragmatică și economică de a face lucrurile.
Nicușor Dan, interviu Politico, despre relațiile internaționale în timpul lui Donald Trump
După acest interviu sunt multe șanse ca Nicușor Dan să nu ajungă la Washington la începutul primăverii, așa cum a anunțat anterior, dar după dezastrul făcut de Trump în relația cu Uniunea Europeană și Marea Britanie nu mai contează prea mult.
Tot mai puțini prieteni
Donald Trump a trecut rapid dincolo de culmea puterii sale, steaua lui începând să apună. Rareori, un președinte american a devenit atât de nepopular după mai puțin de un an de mandat, ajungând la o susținere de sub 40%, conform mai multor studii sociologice.
Între timp, diplomația românească s-a întors la ceea ce a făcut cel mai bine în ultimele trei decenii în relația cu SUA - a comunicat intens cu ambasada americană de la București, a cultivat relații cu senatori și reprezentanți ai Congresului, atât republicani cât și democrați, arătându-și disponibilitatea de a rămâne un partener coerent și credibil al SUA, în orice situație, chiar și într-una de război, cum a fost cazul în Irak și Afganistan.
Și nu e puțin lucru în contextul actual, în care America are un număr tot mai mic de prieteni.