Curtea Supremă a SUA i-a administrat vineri președintelui Donald Trump poate cea mai serioasă lovitură politică din al doilea mandat. Judecătorii – inclusiv doi numiți chiar de Trump – au anulat politica sa economică-fanion: tarifele vamale globale.
- Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele vamale impuse de Trump anul trecut. Președintele acuză interese străine și anunță tarife vamale globale de 10% (Video)
- SUA ar putea fi obligate să restituie importatorilor până la 175 miliarde de dolari, după invalidarea tarifelor vamale ale lui Trump
- CNN: Ce înseamnă decizia care anulează tarifele lui Trump
Pe termen lung, scrie CNN, decizia s-ar putea să-l fi salvat de el însuși – cel puțin din punct de vedere politic.
Unii republicani laudă deschis hotărârea, iar alții sunt, cel mai probabil, mulțumiți în tăcere. Motivul este simplu: deși decizia reprezintă un eșec clar pentru agenda lui Trump, ea îi ia din mână instrumente care produceau daune economice pe termen scurt și, implicit, costuri politice serioase pentru Partidul Republican.
Povestea tarifelor nu se încheie aici. Trump a semnalat rapid că va încerca să introducă tarife globale de 10% în baza unei alte autorități legale (majorate ulterior, sâmbătă, la 15%). A mers până la a susține că decizia Curții Supreme i-ar fi întărit, de fapt, capacitatea de a impune sancțiuni comerciale.
În realitate, lucrurile stau invers. Puterile lui Trump în materie de tarife au fost semnificativ limitate. Iar acest recul ar putea forța Partidul Republican să se întrebe dacă mai merită să tolereze strategiile comerciale riscante ale fostului președinte, mai ales când acestea se bazează pe ocolirea Congresului.
Întrebarea-cheie este dacă republicanii vor profita de acest moment pentru a reduce tensiunile sau vor continua pe aceeași linie.
Cum au afectat tarifele economia și poziția politică a lui Trump
Momentul deciziei Curții a fost, ironic, cât se poate de potrivit. Cu doar 90 de minute înainte, Biroul de Analiză Economică anunțase că PIB-ul a crescut cu doar 1,4% anualizat în trimestrul al patrulea. Astfel, 2025 a devenit al doilea cel mai slab an din punct de vedere al creșterii economice de după 2016.
Anul trecut a fost, de asemenea, unul dintre cei mai slabi pentru piața muncii din ultimele decenii. Iar inflația, deși a scăzut ușor în ianuarie, rămâne persistentă.
Cu alte cuvinte, dincolo de performanța bursei, economia nu arată grozav.
Nu este clar cât din această stagnare se datorează direct tarifelor. Însă incertitudinea creată de ele și costurile suplimentare impuse companiilor au pus frână unei economii deja fragile. În plus, tarifele le-au oferit americanilor un vinovat clar pentru dificultățile economice: Trump însuși.
Asumându-și explicit o politică despre care economiștii avertizaseră că va crea probleme pe termen scurt, Trump și-a legat imaginea de o economie în suferință. Costurile politice au fost evidente. După anunțarea tarifelor globale, pe 2 aprilie, scorul net de aprobare economică al lui Trump (în media realizată de Nate Silver) a scăzut de la +6 la –12.
Un sondaj CNN a arătat luna trecută că 62% dintre americani dezaprobă politica tarifară a lui Trump, față de 37% care o susțin. Chiar și 25% dintre alegătorii cu înclinații republicane se declară împotrivă.
Cum i-a legat Curtea Supremă mâinile
Într-o conferință de presă confuză, Trump a invocat un pasaj din opinia separată a judecătorului Brett Kavanaugh, sugerând că ar putea apela pur și simplu la alte baze legale pentru tarife. Unele există. Trump a anunțat rapid tarifele de 10% în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974.
„Acum merg pe o cale pe care aș fi putut merge de la început, una chiar mai puternică”, a susținut Trump.
Dar afirmația nu se susține.
Există un motiv pentru care Trump a ales inițial autoritatea de urgență: aceasta i-ar fi oferit o flexibilitate mult mai mare pentru a impune rapid tarife masive și pentru a le ajusta în funcție de interesele sale politice. Practic, singura limită era posibilitatea ca Congresul să invalideze starea de urgență – lucru improbabil, în lipsa unei majorități capabile să treacă peste un veto prezidențial.
Secțiunea 122 este mult mai restrictivă: tarifele sunt plafonate la 15% și pot fi aplicate doar pentru 150 de zile, după care este necesară aprobarea Congresului. Având în vedere că ambele camere au votat recent împotriva tarifelor lui Trump, o prelungire pare puțin probabilă.
Mai mult, nici nu este clar dacă această secțiune se aplică, întrucât presupune existența unei probleme serioase legate de plăți internaționale.
Alte baze legale implică proceduri mai lente și mai complicate. De altfel, președintele Curții Supreme, John Roberts, a contrazis explicit interpretarea lui Kavanaugh, subliniind că aceste prevederi legale conțin condiții procedurale stricte și limite clare privind durata, amploarea și nivelul tarifelor.
Toate acestea reduc semnificativ capacitatea lui Trump de a folosi tarifele ca instrument de presiune geopolitică și economică. Iar statele vizate vor ști că mâinile îi sunt legate – ceea ce îi diminuează și mai mult puterea de negociere.
Rămâne de văzut dacă Trump va mai considera că merită să forțeze o escaladare majoră în aceste condiții.
Toți ochii pe Partidul Republican
Decizia ar putea, de asemenea, să-i încurajeze pe republicanii sceptici față de tarife – până acum tăcuți – să închidă acest capitol. Mulți au tolerat politica lui Trump cu reticență, deși aceasta contrazice tradiția Partidului Republican de partid al piețelor libere și al comerțului liber.
Hotărârea Curții reprezintă un obstacol serios pentru abordarea unilaterală a lui Trump și riscă să afecteze și alte inițiative ale sale. Judecătorul Neil Gorsuch a sugerat explicit că astfel de decizii ar trebui să revină Congresului, prin legislație.
Contextul politic este, de asemenea, sensibil: suntem într-un an electoral pentru Congres, iar costurile tarifelor pot cântări greu. Chiar înainte de decizia Curții, se observau semne de neliniște în rândul republicanilor. Unii ar putea concluziona că i-au dat lui Trump șansa să demonstreze că strategia funcționează – și că este timpul să meargă mai departe.
Vineri, relativ puțini republicani au criticat Curtea Supremă, spre deosebire de Trump.
Asta nu înseamnă că se vor desprinde brusc, în bloc, de el. Trump este orgolios și nu vrea să pară că cedează nici în fața Curții, nici sub presiunea propriului partid.
Dar dacă va continua să insiste pe tarife mari, riscă să respingă un „cadou” politic neașteptat – unul care, paradoxal, i-ar putea limita pierderile.