NASA a anunţat că data de 6 martie, stabilită iniţial pentru lansarea mult aşteptatei misiuni cu echipaj uman în jurul Lunii, „nu mai este luată în considerare”, după ce au fost identificate probleme tehnice apărute în timpul verificărilor de rutină.
Este vorba despre Artemis II, misiunea care ar urma să trimită astronauţi în jurul Lunii pentru prima dată în aproape 50 de ani. Deşi, vineri, agenţia spaţială americane declara că lansarea ar putea primi undă verde „în câteva săptămâni”, situaţia s-a schimbat rapid în urma unor descoperiri făcute peste noapte de echipele de ingineri, relatează BBC.
Administratorul NASA Jared Isaacman a explicat sâmbătă că vor fi necesare lucrări suplimentare de mentenanţă, după ce a fost observată o întrerupere în fluxul de heliu necesar operaţiunilor de lansare. Heliul este un element esenţial, folosit pentru presurizarea rezervoarelor de combustibil şi pentru răcirea unor sisteme-cheie ale rachetei.
Potrivit agenţiei, o astfel de perturbare este considerată o problemă tehnică serioasă şi nu permite continuarea procedurilor de lansare în condiţii de siguranţă. Descoperirea a fost cu atât mai frustrantă cu cât, după aproape 50 de ore de verificări desfăşurate joi, nu fusese identificată nicio defecţiune majoră, iar NASA era aproape sigură că lansarea putea avea loc conform planului.
„Înţeleg că oamenii sunt dezamăgiţi de această evoluţie”, a declarat Isaacman, subliniind însă că siguranţa rămâne prioritatea absolută.
Un test complex, cu mize istorice
Artemis II presupune o misiune de aproximativ 10 zile, în care patru astronauţi vor călători până pe partea îndepărtată a Lunii şi înapoi, marcând cea mai îndepărtată deplasare a oamenilor în spaţiu realizată vreodată.
Testul recent a fost a doua repetiţie generală desfăşurată la Kennedy Space Center, după ce echipele tehnice au remediat probleme anterioare legate de filtre şi garnituri care provocaseră scurgeri de hidrogen. Racheta a fost alimentată, joi, cu aproximativ 730.000 de galoane de combustibil, proces care a durat mai multe ore.
La finalul simulării, echipa declara că exerciţiul a fost „un pas important în a ne câştiga dreptul de a zbura”, semn că misiunea se apropia de momentul decisiv.
Întârzieri frecvente în istoria zborurilor spaţiale
Isaacman a reamintit că obstacolele de acest tip nu sunt neobişnuite în explorarea spaţiului. El a invocat exemplul misiunii Gemini 8, comandată de Neil Armstrong, care s-a încheiat prematur în 1966 din cauza unei defecţiuni tehnice – cu trei ani înainte ca Armstrong să ajungă pe Lună.
„Astfel de probleme fac parte din realitatea zborurilor spaţiale”, a subliniat administratorul NASA.
Cine sunt astronauţii şi ce urmează
La bordul misiunii Artemis II se vor afla astronauţii americani Reid Wiseman, Victor Glover şi Christina Koch, alături de astronautul canadian Jeremy Hansen. Aceştia vor decola cu mega-racheta lunară a NASA şi vor putea observa îndeaproape suprafaţa Lunii timp de câteva ore, fără a aseleniza.
Succesul acestei misiuni este considerat esenţial pentru următoarea etapă a programului: Artemis III, care ar urma să marcheze prima aselenizare cu echipaj uman după 1972. NASA speră ca acest moment să aibă loc până în 2028, deşi admite că termenul este unul ambiţios şi depinde de evoluţia tehnică a misiunilor pregătitoare.
Pentru moment, agenţia vizează luna martie ca un nou orizont posibil pentru lansarea Artemis II, însă data exactă va fi stabilită doar după ce problemele legate de sistemul de heliu vor fi complet rezolvate.