Decizia de majorare a pensiilor cu 40% va pune în genunchi bugetul de stat. Efectele negative asupra economiei românești nu vor întârzia să apară

claudiu.vuta

analist economic

Claudiu Vuță
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Parlamentul a aprobat majorarea pensiilor cu 40%. Ceea ce s-a întâmplat în Parlament nu este doar un act de agresiune la stabilitatea economică a României, ci o desconsiderare a cetățenilor acestei țări.

Important de menționat, în momentul adoptării Legii pensiilor, prin care se prevedea majorarea punctului de pensie la 1.875 lei, nu au fost precizate și sursele de finanțare pentru această creștere.

În eventualitatea în care această lege va fi pusă în practică, suma plătită de la buget pentru pensiile de la Pilonul 1, în 2021, va fi de peste 109 miliarde de lei sau peste 10% din PIB.

În 2019, valoarea pensiilor plătite a fost de 69,9 de miliarde de lei. Asistăm la o majorare de peste 39 de miliarde de lei. Această creștere ar majora deficitul bugetar la peste 11% din PIB.

ADVERTISING

Înainte de toate, trebuie precizat că actualul fond de pensii nu este un fond în adevăratul sens al cuvântului, ci doar un sistem de redistribuire a banilor virați de către angajații actuali către pensionari.

Nu Guvernul plătește pensiile, ci angajații ce se află în prezent în câmpul muncii. Guvernul doar redistribuie acești bani de la angajați către pensionari. Sursa de finanțare pentru majorarea pensiilor nu a fost precizată, însă în cazul în care această lege va trece, în forma actuală, cei care vor plăti această majorare vor fi angajații din mediul privat, care vor fi împovărați de taxe.

În cazul în care această lege va fi pusă în practică, ea va veni la pachet cu retrogradarea României, de către agențiile de rating, în rândul țărilor unde investițiile nu sunt recomandate. În prezent, România beneficiază de un rating BBB- (perspectivă negativă), ultimul recomandat investițiilor.

Majorarea pensiilor cu 40% va trimite România în categoria junk. În cazul unei retrogradări, România se va împrumuta la dobânzi majorate. Vom avea astfel mai puțini bani pentru finanțarea deficitului bugetar, pentru a efectua investiții și pentru a plăti, de exemplu, pensii și salarii.

În același timp, companiile românești vor fi retrogradate. La rândul lor și acestea se vor împrumuta scump, costurile la care urmau a efectua investiții se vor majora. Multe dintre companii vor fi forțate să renunțe la investiții, altele să concedieze din angajați.

Devalorizarea monedei naționale va fi un efect direct al retragerii de capital din România. Dacă în prezent cursul este de 4,8590 lei/euro, imediat după creșterea pensiilor, cursul se va majora și va depăsși, cel mai probabil, pragul de 5 lei/euro. Vor avea de suferit toți cei ce au de plătit rate. De asemenea, atât investițiile în România, dar și consumul vor scădea.

Politicienii ar trebui să știe că pensiile se plătesc din CAS, iar în prezent virăm lunar 25% către fondul de pensii, care, așa cum am precizat mai sus, este un sistem de redistribuire, nu un fond cu capitalizare. Un procent de 21,25% din salariul brut merge către plata pensiilor actualilor pensionari (Pilonul 1), iar la Pilonul 2 merg 3,75%.

De exemplu, la un salariu brut de 5.000 de lei, o sumă 1062,50 este virată la Pilonul 1. La Pilonul 2 este virată suma de 187,50 lei.

Știu cei din PSD că actualul sistem de pensii nu este sustenabil? Știu aceștia că în 2030 vom avea peste 6,3 milioane de pensionari și doar 4,5 milioane de angajați?

Pesemne nu știu sau nu vor să știe, căci altfel nu îmi explic cum de nimeni nu își pune problema pensiilor actualilor angajați, cărora li se aruncă în spate povara majorării pensiilor, fără a se întreba niciunul dintre politicienii populiști ce se va întâmpla cu pensiilor acestora.

Dacă tot este scoasă în față într-un mod populist această majorare de 40% a punctului de pensie, de ce nu majorăm și contribuția la Pilonul 2 de pensii la 15%, de exemplu? Contribuția la Pilonul 2 trebuia să fie, conform legii, de 6%, în prezent virăm doar 3,75%. O nedreptate la adresa actualilor angajați.

De ce sunt promiși mereu bani categoriilor vulnerabile, dar se aruncă factura în spatele angajaților actuali? Majorarea aceasta nu va fi plătită de Lia, de Marcel, de Alfred sau de Viorica. Nu, factura aceasta va fi plătită de mediul privat, de angajații care vor fi împovărați de taxe și impozite. Se gândește cineva și la ei?

Cel mai tragic este modul urât în care sunt batjocoriți bătrânii, prin promisiuni pe care niciunul dintre politicieni nu este dispus să le suporte din propriul buzunar și este greu de crezut că ar putea suporta plata a peste 22 de miliarde de euro. Aceste promisiuni le vom plăti noi, cu toții, cei care plătim taxe și impozite și ținem România în viață.

Claudiu Vuță este analist economic, membru al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România). În prezent, urmează cursurile programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii" din cadrul Konrad Adenauer Stiftung. Claudiu publică articole economice pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil în presa centrală de specialitate, Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost decernat, la începutul lunii martie 2020, premiul CFA Society Romania Media Award.

Articol publicat și pe Project-e.ro


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇