Republica Moldova organizează duminică, 28 septembrie, alegeri parlamentare pe care președintele Maia Sandu le-a numit „cele mai importante din istoria micii țări”. Rezultatul va decide dacă Moldova, un stat de 2,4 milioane de locuitori, își continuă parcursul european sau riscă să revină în sfera de influență a Rusiei.
„Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova”, a avertizat zilele trecute președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ONU, făcând trimitere la Georgia și Belarus, deja dominate de Moscova.
PAS vs. Blocul Patriotic
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu și condus în prezent de premierul Dorin Recean, încearcă să-și mențină majoritatea parlamentară câștigată în 2021. Formațiunea are ca obiectiv aderarea la Uniunea Europeană până în 2030.
În opoziție se află Blocul Patriotic, o alianță de partide pro-ruse, în frunte cu Igor Dodon, fost președinte învins de Sandu în 2020. Blocul afirmă că integrarea europeană ar amenința independența țării și pledează pentru relații mai strânse cu Rusia, punctează Reuters.
Cine ar putea înclina balanța
Rezultatul ar putea fi decis de partidele mai mici. Blocul Alternativa, condus de primarul Chișinăului Ion Ceban (cel interzis în România) și de fostul procuror Alexandru Stoianoglo, se declară pro-european, dar critică Guvernul pentru „drumuri proaste, salarii și pensii mici”. Unii analiști cred însă că Alternativa este un „partid spoiler”, menit să erodeze voturile PAS și care păstrează totodată o punte către Moscova.
În ecuație intră și „Partidul Nostru”, condus de populistul Renato Usatîi, care a avut anterior legături cu politicieni naționaliști ruși. O altă necunoscută o reprezintă cei 277.000 de alegători din Transnistria, regiune separatistă pro-rusă, unde Rusia intensifică campaniile de dezinformare.
Diaspora, factor-cheie
Cu aproape un milion de cetățeni în diaspora, votul moldovenilor din străinătate ar putea fi decisiv. În scrutinele precedente, aceștia au susținut masiv PAS și direcția europeană.
În același timp, organizațiile de monitorizare avertizează că Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente, conduse de Rusia, inclusiv război informațional, finanțări ilicite, atacuri cibernetice și mobilizare prin proxy”, potrivit Digital Forensic Research Lab, citat de The Guardian.
Uniunea Europeană, ca garanție de securitate
Integrarea europeană rămâne tema dominantă. Maia Sandu și PAS susțin că aderarea la UE este crucială pentru viitorul economic și pentru rezistența în fața presiunilor Rusiei. „Nu poate exista o Uniune Europeană sigură, o Polonie sigură, o Franță și o Germanie sigure fără o Moldovă independentă”, a declarat luna trecută premierul polonez Donald Tusk, aflat la Chișinău, alături de liderii Franței și Germaniei.
Totuși, pentru mulți alegători, economia este principala preocupare: inflația ridicată, sărăcia și corupția endemică alimentează scepticismul.
Referendumul din 2024 privind aderarea la UE a trecut la limită, cu puțin peste 50% din voturi.
Rusia, acuzată de ingerințe masive
Autoritățile moldovene acuză Rusia că încearcă să influențeze scrutinul prin finanțări ilegale, cumpărare de voturi, fake news și organizarea de proteste. Premierul Dorin Recean a spus recent că Moscova a cheltuit „sute de milioane de euro pentru a pune țara sub asediu”.
Săptămâna aceasta, poliția a efectuat 250 de percheziții și a reținut 74 de persoane pentru presupuse comploturi sprijinite de Rusia menite să provoace revolte. Kremlinul a respins toate acuzațiile, susținând că guvernul de la Chișinău creează „isterie anti-rusă” din motive politice.
Echilibru fragil
Sondajele indică un avans fragil pentru PAS, dar mai multe scenarii sunt posibile. PAS ar putea câștiga, continuând agenda de reforme și integrare europeană. Cel mai probabil, va fi nevoie de o coaliție, ceea ce va însemna negocieri dure și risc de blocaj.
Nu este exclusă victoria opoziției pro-ruse, sprijinită de partide centriste, ceea ce ar frâna procesul de aderare la UE și reformele democratice.