Atentatul terorist de la Moscova, în care și-au pierdut viața cel puțin 133 de ruși, un eveniment tragic ce a stârnit reacții intense și speculații pe scena internațională, pare să servească diferitor scopuri, iar printre actorii vehiculați ca fiind responsabili de acest atentat terorist se numără Rusia, Ucraina și gruparea teroristă ISIS.
Oricine ar fi autorul, această crimă odioasă în masă, intens contestată de întreaga comunitate internațională, are potențialul de a accelera consecințele războiului din Ucraina, propaganda de război, ducând la o militarizare și mai pronunțată, o mobilizare extinsă și, în final, la o intensificare a războiului, dacă nu, extinderea lui.
Mai mult decât atât, acest atentat îi oferă Kremlinului un pretext pentru a justifica acțiuni împotriva populației civile din Ucraina, unde, tragic, numărul victimelor în fiecare zi depășește de multe ori numărul celor afectați de atentatul din Rusia.
În primul rând, revendicarea atacului de către ISIS arată intenția grupării de a-și extinde influența și a demonstra capacitatea de a opera dincolo de zonele sale tradiționale de influență. Această acțiune ar putea avea ca scop atragerea de noi recruți ai organizațiilor teroriste din întreaga lume, dar și să consolideze imaginea de forță nemiloasă, prin teroare și, mai ales, să prezinte divizia din Provincia Khorasan, capabilă să lovească oriunde în lume.
Pe de altă parte, acuzațiile care vin din Ucraina, potrivit cărora atentatul ar fi fost o operațiune sub steag fals orchestrată de serviciile speciale ruse, sugerează o utilizare cinică a terorii pentru a justifica măsuri represive la nivel intern și acțiuni agresive pe plan extern. Dacă acest scenariu este adevărat, atacul ar putea fi exploatat de Kremlin pentru a mobiliza sprijinul public intern împotriva Ucrainei și a Occidentului, legitimând astfel o escaladare a războiului din Ucraina și intensificarea represiunilor sub pretextul combaterii terorismului.
Privind din perspectiva Ucrainei, care neagă orice implicare, și având în vedere poziția sa de victimă a războiului, un astfel de atac nu ar servi intereselor strategice ale țării ori Forțelor Armate ale Ucrainei. Condamnarea violenței și a acuzațiilor nefondate este un mesaj constant din partea oficialilor ucraineni. Aceștia subliniază necesitatea găsirii de soluții militare directe pe câmpul de luptă, pentru a opri agresiunea rusă, și nicidecum nu prin acte de terorism, care pot doar alimenta narativele de propagandă ale Federației Ruse.
Concluzia care se desprinde din aceste observații este că, indiferent de actorul care stă în spatele atentatului terorist de la Moscova, evenimentul este folosit în scopuri propagandistice și politice - fie pentru a mobiliza și a justifica acțiuni represive și agresive, fie pentru a arăta determinare și putere pe scena internațională.
În acest context, ipoteza organizării atacului de către serviciile speciale ruse, la comanda liderilor săi, pentru a justifica represiuni interne și o posibilă mobilizare în masă, reflectă o tactică istorică de utilizare a evenimentelor tragice în scopuri politice. Această abordare, deși speculativă, evidențiază strategia de utilizare a atentatelor teroriste ca instrumente de justificare a acțiunilor represive și a escaladării conflictelor, care nu este una nouă, fiind folosită la începutul anului 2000, tot în Rusia, tot de Putin. Precedentele istorice, inclusiv în era Putin, sugerează o modelare a percepției publice și internaționale prin frică și teroare, pentru a legitima măsuri extreme sub pretextul securității naționale rusești.
Cele mai importante informații, din perspectiva mea:
- Înaintea atacului, Ambasada SUA în Rusia a emis un avertisment pe 7 martie că "extremiștii au planuri iminente de a viza adunări mari în Moscova" și a îndemnat cetățenii americani să stea departe de zonele și locurile aglomerate în următoarele 48 de ore. Marea Britanie, Canada, Germania și alte câteva țări au publicat declarații similare la scurt timp după aceea.
- Președintele rus Vladimir Putin, în adresarea sa către consiliul FSB a respins ca "șantaj" avertismentele Occidentului privind posibile atacuri teroriste în Rusia, foarte important, cu trei zile înainte de împușcăturile în masă de la sala de concerte din Moscova
- Gruparea teroristă Statul Islamic (SI) a revendicat împușcăturile în masă la scurt timp după atac: "Soldați ai Statului Islamic au atacat o mare mulțime de creștini în orașul Krasnogorsk... ucigând și rănind sute de oameni".
- În trecut, Statul Islamic a revendicat responsabilitatea pentru atacuri pe care nu le-a comis. Cu toate acestea, conform oficialilor serviciilor de informații americane, au existat informații "destul de specifice" potrivit cărora ISIS-K, cunoscut și sub numele de Statul Islamic - Provincia Khorasan, a planificat atacuri în interiorul Rusiei.
- Potrivit FSB, chestiune accentuată și de președintele Vladimir Putin în declarația sa, suspecții atentatului terorist intenționau să fugă în Ucraina și aveau contacte relevante pe partea ucraineană pentru a trece granița.
- Serviciul de informaţii al Ucrainei, GUR, a calificat atentatul terorist drept parte a unei „operaţiuni planificate de serviciile speciale ale Kremlinului” cu scopul de „a discredita Ucraina şi întreaga lume liberă”.
Contextul actual, marcat de escaladarea tensiunilor și de răspunsurile internaționale la acest atentat, reflectă o realitate dureroasă în care propaganda și acțiunile militare câștigă teren în detrimentul dialogului și soluțiilor pașnice.
Această dinamică periculoasă este amplificată de istoricul conflictului ruso-cecen, de exemplu, în care teroarea a fost o tactică frecvent utilizată.
Observațiile că multe dintre atentatele teroriste atribuite cecenilor ar putea fi, de fapt, orchestrate de serviciile speciale ruse, adaugă un strat suplimentar de complexitate și neîncredere în narativul oficial promovat de Kremlin privind acest atentat terorist din suburbia Moscovei.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md