CIA vede pericolul din interior

CIA vede pericolul din interior
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Tot mai mulți angajați CIA sunt îngrijorați că ingerințele administrației Trump subminează activitatea serviciilor de informații.

Ray Cline, ofițer CIA și șef al diviziei de analiză în timpul crizei rachetelor din Cuba, spunea cândva că, în ceea ce privește analiza de informații, „obiectivitatea este singura virtute care contează cu adevărat”.

După acest criteriu, înalți oficiali ai administrației Trump nu și-au făcut datoria, iar acțiunile lor riscă să compromită un sistem care ar trebui să rămână apolitic și bazat exclusiv pe fapte, potrivit unui sondaj recent realizat în rândul analiștilor CIA şi citat de The Atlantic.

De când Donald Trump a revenit la Casa Albă, numărul angajaților CIA care spun că sunt îngrijorați de faptul că obiectivitatea analizelor este afectată de influența politică a crescut semnificativ, potrivit sondajului realizat anual de Ombudsmanul CIA pentru integritatea analitică (un oficial intern al agenției însărcinat să protejeze independența și obiectivitatea analizelor de informații).

Rezultatele nu au fost făcute publice, însă mai multe persoane familiarizate cu acestea le-au descris pentru The Atlantic.

ADVERTISING

Nu este clar câți dintre miile de angajați de carieră implicați în elaborarea rapoartelor, informărilor și altor materiale destinate președintelui și consilierilor săi au răspuns la chestionar.

Însă comentariile lor arată cât de puternic simt unii dintre ei presiunea de a ajunge la concluzii preferate politic, în loc să urmeze faptele acolo unde acestea conduc, au declarat sursele citate de The Atlantic, care au cerut să rămână anonime pentru a putea vorbi deschis.

Sondajul, care acoperă anul trecut și a fost transmis personalului din divizia de analiză a agenției, include atât întrebări cu răspunsuri prestabilite, cât și o secțiune deschisă în care participanții își pot exprima opiniile în propriile cuvinte.

Un birou de presă și propagandă

Potrivit unei persoane familiarizate cu rezultatele, majoritatea analiștilor care au oferit comentarii scrise au criticat în mod special acțiunile fostei directoare a Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard.

Printre motivele de nemulțumire s-a aflat concedierea, anul trecut, a doi înalți ofițeri de carieră din comunitatea de informații, după ce unul dintre adjuncții lui Gabbard a încercat să rescrie concluziile lor potrivit cărora Venezuela nu controla gruparea criminală Tren de Aragua. Administrația dorea contrariul, pentru a crea baza legală necesară deportării imigranților venezueleni.

Respondenții au criticat și decizia lui Gabbard de a retrage autorizațiile de securitate pentru mai bine de trei duzini de actuali și foști oficiali din domeniul securității naționale, fără a prezenta dovezi privind vreo abatere.

O parte dintre aceștia lucraseră la ancheta comunității de informații privind ingerințele Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, anchetă pe care Trump a numit-o în repetate rânduri „farsa Rusia”.

Gabbard, care și-a încheiat mandatul luna trecută, și-a petrecut mare parte din timp încercând fără succes să găsească dovezi că liderii serviciilor de informații ar fi conspirat pentru a-l lega pe Trump de Rusia.

Majoritatea ofițerilor care au răspuns la sondaj au declarat că sunt mulțumiți de modul în care propriii lor superiori le protejează independența profesională. Acest lucru indică faptul că, la nivelul personalului de execuție din cadrul agenției, integritatea și respectarea standardelor profesionale rămân, în general, intacte, chiar dacă aceste principii sunt supuse unor presiuni venite de la nivel superior.

Totuși, au avertizat sursele, rezultatele sondajului nu trebuie interpretate exclusiv ca o critică la adresa lui Gabbard. Ele reflectă îngrijorări mai ample privind un climat politic în care președintele a prezentat în mod repetat informații denaturate publicului și și-a însărcinat consilierii să găsească dovezi, indiferent cât de discutabile, care să îi susțină afirmațiile potrivit cărora alegerile din 2020 ar fi fost furate.

„Trump a candidat și și-a exercitat primul mandat într-un mod care a arătat foarte clar că vede comunitatea serviciilor de informații mai degrabă ca pe un birou de presă și propagandă”, a declarat Steven Cash, un veteran al comunității de informații care a lucrat și în comisiile de supraveghere ale Congresului. „Această viziune este fundamental incompatibilă cu motivul pentru care există comunitatea de informații.”

Directorul CIA, John Ratcliffe, precum și alți lideri ai agenției, cunosc concluziile sondajului.

„CIA este angajată să ofere factorilor de decizie analize obiective, astfel încât aceștia să beneficieze întotdeauna de un avantaj strategic decisiv, așa cum demonstrează operațiuni de succes precum Midnight Hammer și Absolute Resolve”, a transmis într-un comunicat Liz Lyons, directoarea pentru afaceri publice a CIA.

Ea făcea referire la loviturile aeriene americane de anul trecut asupra unor instalații asociate programului nuclear iranian și la operațiunea militară în urma căreia a fost capturat președintele venezuelean Nicolás Maduro.

Totuși, loviturile asupra Iranului reprezintă, potrivit articolului, un alt exemplu al costurilor pe care le pot suporta ofițerii care nu se aliniază discursului politic al administrației.

Directorul Agenției de Informații a Apărării (DIA), generalul-locotenent Jeffrey Kruse, a fost demis după ce un raport preliminar arăta că atacurile aeriene au întârziat programul nuclear iranian doar cu câteva luni, în timp ce Trump susținuse că acesta fusese „complet distrus”.

Ofițerii de informații se tem de concediere sau deconspirare

De-a lungul generațiilor, liderii politici s-au arătat adesea nemulțumiți de analizele care nu le confirmau așteptările, iar analiștii au respins de multe ori presiunile venite din partea conducerii.

Într-un eseu publicat în revista Foreign Affairs în 1987, fostul director adjunct al CIA, Robert Gates, scria: „Departe de a se supune factorilor de decizie, ofițerii de informații au uneori un impuls puternic de a demonstra că o politică sau o decizie este greșită, de a înțepa politica prin analiza lor. Factorii de decizie știu acest lucru și, pe bună dreptate, îl privesc cu resentiment.”

Gates, care ulterior a devenit director al CIA și secretar al Apărării, scria că, din experiența sa, oficialii administrației încercau adesea să influențeze analizele prin „întrebări formulate cu grijă” și, „în rare ocazii”, prin intimidarea ofițerilor. „Presiunile pot fi uriașe”, avertiza el.

Însă, în trecut, ofițerii de informații rareori se temeau că și-ar putea pierde locul de muncă sau că vor suferi alte represalii pentru că spun adevărul.

Astăzi, identitatea unor ofițeri care lucrau sub protecția anonimatului a fost făcută publică, iar aceștia au fost hărțuiți pe Internet. Unii au declarat că se tem nu doar că își vor pierde autorizațiile de securitate, ci și că susținători fanatici ai președintelui ar putea apărea la locuințele lor.

„Pe vremea mea, nu cred că cineva se temea că va fi concediat sau că numele său va apărea brusc pe blogul Laurei Loomer”, a spus Cash, care a lucrat la CIA din a doua jumătate a anilor 1990 până la începutul anilor 2000.

Rezultatele sondajului vor fi transmise Congresului, astfel încât parlamentarii responsabili cu supravegherea comunității de informații să poată evalua dacă administrația a exercitat influențe nejustificate asupra acesteia.

Subiectul este deosebit de actual. Trump i-a cerut noului director interimar al Serviciului Național de Informații, Bill Pulte, să găsească și să facă publice dovezi potrivit cărora el ar fi câștigat, în realitate, alegerile din 2020. Pulte va avea acces practic la toate informațiile clasificate aflate în posesia guvernului și va avea autoritatea de a declasifica selectiv rapoarte.

Parlamentarii se tem că acesta ar putea prezenta publicului o imagine incompletă asupra a ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în alegerile din 2020 și că ar putea submina încrederea în corectitudinea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului, programate pentru luna noiembrie.

Senatul urmează să organizeze, în cursul acestei luni, o audiere privind nominalizarea lui Jay Clayton, procuror federal al statului New York, propus de Trump pentru funcția permanentă de director al Serviciului Național de Informații. Dacă senatorii vor să afle care este poziția sa cu privire la importanța obiectivității, concluzionează autorul articolului, ar putea începe prin a-i arăta ceea ce spun chiar ofițerii pe care urmează să îi conducă.

B.B.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google