Parlamentul European a respins, joi, două moțiuni de cenzură depuse de stânga radicală şi de extrema dreaptă împotriva șefei Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Pe 10 iulie, PE a mai respins o moțiune inițiată atunci de eurodeputatul român Gheorghe Piperea.
Chiar dacă aceste moțiuni nu reușesc să întrunească numărul suficient de voturi pentru a-i pune probleme Ursulei von der Leyen, sunt motive suficiente să îi creeze adevărate bătăi de cap și neliniște. Grupuri foarte diferite de oameni din Parlamentul European vor să o dea jos de la putere.
Și nu e niciodată o idee bună să porți un război pe mai multe fronturi. Dar Ursula von der Leyen, aflată la conducerea Comisiei Europene din 2019, nu are alternativă: pericolul pândește din toate direcțiile.
Din „tranșeele” sediului din Bruxelles, trebuie să îi respingă pe toți – fiecare din alte motive și în momente diferite – dacă vrea să supraviețuiască politic. Nu e vorba doar despre moțiunile de cenzură din Parlamentul European, ci și despre cei care o amenință mai subtil: cei care se simt trădați, foști prieteni deveniți dușmani, sau cei ale căror standarde n-a avut niciodată intenția de a le îndeplini.
Majoritatea acestor „triburi” nu se înțeleg între ele - și asta o ajută. Dușmanul rămâne divizat.
Dar să încerci să afli de unde vin atacurile este o sarcină confuză. Iată un ghid întocmit de Politico:
Ecologiștii dezamăgiți
Militanții pentru mediu și climă se numără printre cei mai dezamăgiți de von der Leyen de la începutul celui de-al doilea mandat, în decembrie.
Dacă prima Comisie (2019-2024) a făcut din Pactul Verde o inițiativă-fanion - cu politici de reducere a emisiilor, protejare a biodiversității și tranziție către energie regenerabilă -, după alegerile europene din 2024 accentul s-a schimbat radical.
Acum e vorba de reducerea birocrației și de investiții masive în industrie, pentru a relansa economia europeană anemică. Cu alte cuvinte, politici deloc „verzi”.
Această schimbare a stârnit îngrijorare printre susținătorii devotați ai Pactului Verde, care avertizează că noile propuneri legislative, numite de Comisie „pachete omnibus”, riscă să anuleze progresele anterioare. În iunie, Comisia a sugerat retragerea directivei anti-greenwashing, declanșând o reacție dură. În septembrie, a anunțat amânarea aplicării regulamentului privind despăduririle, invocând probleme IT - o justificare contestată chiar din interiorul Comisiei, inclusiv de vicepreședintele Teresa Ribera.
- De ce îi dau bătăi de cap: deși influența ecologiștilor a scăzut după alegeri, von der Leyen are nevoie de sprijinul lor pentru unele legi. În plus, protestele și acțiunile lor spectaculoase atrag atenția publică.
Cei care o urăsc
Proveniți din afara curentului politic principal, dar tot mai numeroși, acești actori fac din contestarea Ursulei von der Leyen un sport.
Parlamentul European are mai mulți deputați de extremă dreaptă și stângă decât oricând. Cele două moțiuni de cenzură din această săptămână vin de la aceste extreme.
În toată Europa, forțele anti-UE sunt tot mai vocale. Dacă înainte de Brexit criticile eurosceptice veneau în special din Marea Britanie, acum von der Leyen le aude aproape zilnic din toate colțurile continentului.
Acești politicieni știu că zgomotul e jumătate din luptă - și sunt maeștri ai rețelelor sociale, unde câștigă rapid teren față de mașinăria de comunicare greoaie a Comisiei.
- De ce îi dau bătăi de cap: chiar dacă nu au destule voturi pentru a-i bloca politicile, domină narațiunea publică și injectează haos în fiecare dezbatere. Pentru fiecare regulament de 300 de pagini al Comisiei, ei vin cu un clip viral de 10 secunde care îi distruge mesajul.
Cei care o înjunghie pe la spate
Von der Leyen conduce Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică din UE. Deși președintele partidului, Manfred Weber, încearcă să tempereze disputele interne, divergențele profunde persistă.
Uneori, von der Leyen e nevoită să se confrunte cu propriii aliați, pentru că trebuie să mențină echilibrul între comisarii din diverse familii politice. Când a anunțat sancțiuni împotriva unor miniștri israelieni și suspendarea legăturilor bilaterale, politicienii germani din PPE au reacționat furios.
Acum, partidul ei amenință două dosare-cheie: bugetul multianual al UE și obiectivul de neutralitate climatică pentru 2040.
- De ce îi dau bătăi de cap: PPE este „regele” Parlamentului European - nimic nu trece fără acordul său, iar sprijinul deplin al partidului e vital pentru implementarea programului Comisiei.
Puritanii europeni
Această categorie o acuză pe von der Leyen că slăbește instituțiile UE.
Eurofilii sunt indignați că, spun ei, a „umilit Europa” acceptând tarife mai mari pentru bunurile europene într-un acord comercial cu SUA, după amenințările președintelui Donald Trump. Alții o acuză că a trădat fermierii europeni prin presiunea de a semna acordul Mercosur cu statele sud-americane.
O critică frecventă este că a centralizat excesiv puterea în Comisie, a șters mesaje de pe telefon și a condus o comunicare „disfuncțională”. „Subtribul” parlamentarilor pro-UE o acuză că marginalizează rolul Parlamentului, mai ales când Comisia a creat un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărare fără implicarea eurodeputaților.
- De ce îi dau bătăi de cap: sunt gălăgioși și activi în spațiul public, inundând „bula bruxelleză” cu postări și declarații indignate.
Păpușarii
Uniunea Europeană a acumulat puteri fără precedent, iar şefa Comisiei conduce un executiv care legiferează pentru peste 420 de milioane de cetățeni. Totuși, adevărata putere rămâne la liderii celor 27 de state membre - cei care au pus-o acolo și o pot înlătura la fel de repede.
Dacă altădată doar Ungaria și Slovacia criticau Comisia, acum li s-au alăturat și lideri altădată favorabili - inclusiv cancelarul german Friedrich Merz. Mulți șefi de stat au denunțat acordul comercial cu SUA drept „slab”, iar planul de neutralitate climatică pentru 2040 sau ideea unui „zid de drone” împotriva incursiunilor ruse au stârnit opoziție.
- De ce îi dau bătăi de cap: ei dețin puterea politică reală. O pot susține sau o pot sacrifica, după interes.
Von der Leyen pare, așadar, prinsă între cinci triburi rivale: ecologiștii dezamăgiți, extremiștii zgomotoși, aliații trădători, euro-puritanii și liderii naționali care o manevrează din umbră. Fiecare îi contestă altceva - dar toți îi complică supraviețuirea politică, este concluzia jurnaliștilor de la Politico.
G.P.