Românii din Ucraina i-au cerut ajutor ministrului de Externe, Oana Țoiu, explicându-i de ce multe școli și licee cu predare în limba română ar putea fi închise și ce alte presiuni se mai fac asupra românilor.
Șefa diplomației române a făcut o vizită mai lungă în Ucraina, în care a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre „construirea unui parteneriat strategic” între cele două state, despre „adâncirea cooperării” pentru „prosperitatea ambelor țări”, dar și despre „colaborarea în domeniul militar” care este „în interesul industriei românești”.
România și Ucraina au semnat în 2023 la București Parteneriatul Strategic dintre cele două state. Nu e clar, însă, dacă în timpul acestei vizite cele două părți au trecut în revistă felul în care se desfășoară parteneriatul, care sunt plusurile, unde sunt minusurile și cum ar trebui remediate.
Oana Țoiu s-a întâlnit la Kiev și cu alți oficiali de rang înalt, inclusiv cu prim-ministrul Iulia Sviridenko, cu președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, și cu ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga.
Ajutor pentru Ucraina
România ajută Ucraina în multe feluri. În primul rând, militar: România a donat încă de anul trecut un sistem de apărare antiaeriană Patriot și se discută să mai trimită încă un sistem similar în 2025. Bucureștiul a cumpărat șapte sisteme Patriot de la Statele Unite, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari, în 2017, dar numai patru astfel de sisteme au ajuns în țară.
Apoi, o parte importantă din sprijinul militar occidental trece prin România, folosind fie infrastructura terestră, fie cea maritimă.
Cerealele exportate din Ucraina continuă să traverseze țara spre statele occidentale, după ce Comisia Europeană a acceptat la finele lunii iunie creșterea exporturilor agricole ucrainene în UE.
Totuși, pentru a-i proteja pe fermierii autohtoni, Guvernul a adoptat pe 27 iunie prelungirea termenului care limitează accesul cerealelor ucrainene pe piața românească până la sfârșitul anului.
După ce Rusia a invadat Ucraina, relațiile româno-ucrainene au devenit mai bune, iar Bucureștiul și-a înțeles rolul pe care trebuie să îl joace în arhitectura de securitate euro-atlantică. Singurele fricțiuni înregistrate au fost:
(1) în zona Deltei Dunării din cauza adâncirii Canalului Bîstroe, pe care Ucraina vrea să-l folosească în scopuri strategice și comerciale, eventual în locul brațului Sulina. Diferite documente sugerează însă că decolmatarea Bîstroe afectează ecosistemele Deltei Dunării;
(2) România a fost și țară de tranzit, dar și a doua destinație finală a cerealelor exportate la negru din Ucraina, după Turcia, cu 1,8 milioane de tone, în valoare de 432 milioane de dolari, potrivit unei investigații Rise Project: jumătate ar fi fost achiziționate direct de companii românești, care ar fi profitat de situație, înregistrând creșteri masive ale rulajelor de când a început războiul.
Ar fi vorba, potrivit Rise Project, de politicieni locali, condamnați pentru corupție, afaceriști investigați pentru evaziune fiscală, lideri ai asociației traderilor, firme ce aparțin unor foști polițiști și mari traderi internaționali cu filiale în România. Cifrele cerealelor negre sugerează că doar în primul an de război ar fi fost vorba despre peste 9 milioane de tone, cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de dolari;
(3) românii din Bucovina ucraineană se plâng despre presiuni diverse, începând cu cele de a trece la noua Biserică Ortodoxă Ucraineană, noi probleme legate de educația în limba maternă, deși Legea Ucrainei privind asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat le asigură, teoretic, toate drepturile, dar și amenințări cu încorporarea bărbaților din comunitățile românești și concedierea celor care îndrăznesc să vorbească public despre acest subiect și care lucrează în instituții de stat.
Subiectele care îi afectează pe românii din Ucraina
Ministrul Oana Țoiu a fost la sfârșitul săptămânii la Cernăuți, unde le-a spus românilor că mandatul ei e limitat și că, deși a vorbit cu prim-ministrul de la Kiev, nu a obținut deocamdată nimic în ceea ce privește afilierea bisericilor românești din Ucraina la Biserica Ortodoxă Română.
În Ucraina funcționează 130 de biserici în care slujbele se oficiază tradițional în limba română. Față de aceste biserici, autoritățile statului ucrainean exercită o presiune crescândă de trecere de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată Patriarhiei Moscovei, la nou-formata Biserică Ortodoxă a Ucrainei, considerată a fi necanonică și nerecunoscută de ansamblul Ortodoxiei.
În plus, românii din Ucraina au temerea ca biserica să nu devină un instrument de ucrainizare forțată, după modelul școlilor cu predare în limba română, al căror număr s-a redus la jumătate față de anul 1991.
Avocatul Eugen Patraș, originar din regiunea Cernăuți, cel care a făcut demersurile pentru înregistrarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, a primit interdicția de a intra pe teritoriul Ucrainei la doar cinci zile după ce a depus dosarul pentru înregistrarea noii organizații religioase.
Șefa diplomației române nu a putut spune concret cum poate fi România de ajutor și nici dacă Bucureștiul le va trimite bani școlilor de acolo.
Viceprimarul comunei Ostrița, Dan Crâșmaru, a cerut sprijin concret, explicând că statul ucrainean nu investește în unitățile de învățământ ale minorităților, iar legile din Ucraina prevăd condiții dure în ceea ce privește acreditarea liceelor, iar una dintre condiții este starea clădirilor. Riscul e ca multe din școlile cu predare în limba română să nu fie acreditate.
Nu există încă răspunsuri la aceste subiecte care îi afectează pe românii din Ucraina de ani de zile și pe care Kievul le-a tergiversat și înainte de invazia rusă.