Criza din Iran a intensificat activitatea la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța. Deși nu a fost implicată direct în operațiunea Midnight Hammer, prin care forțele aeriene americane au bombardat facilitățile nucleare iraniene, MK, cum mai este cunoscută baza, a jucat din nou un rol important în contextul conflictului militar din Orientul Apropiat.
Începând cu jumătatea lunii iunie, forțele militare SUA au transferat în Europa cel puțin 125 de avioane de luptă și de alimentare, cu scopul susținerii celor 7 bombardiere strategice B-2 ce urmau să transporte și să lanseze bombele de adâncime și precizie pentru distrugerea programului nuclear iranian.
Aparatele de zbor au aterizat la bazele NATO Ramstein (Germania), Morón (Spania), Aviano (Italia), Prestwick (Marea Britanie). Operațiunea Midnight Hammer a fost planificată, coordonată și executată de CENTCOM AOR, adică Centrul de comandă al SUA ce acoperă Orientul Apropiat și Asia Centrală, fiind vorba de 21 de țări, printre care și Iran.
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, deși se află în zona EUCOM, centrul de comandă european, are și rolul important de „centru logistic și de tranzit pentru misiunile care se îndreaptă către teritoriul CENTCOM AOR”, se arată într-un raport al armatei americane.
Începând cu data de 15 iunie, la baza aeriană din Constanța a avut loc o activitate intensă, mai multe aparate de zbor ale forțelor aeriene din SUA au aterizat și decolat de la MK, ceea ce arată importanța pe care o are hub-ul american și NATO din România.
S-au înregistrat zboruri dinspre și către baza aeriană Ramstein, unde au aterizat cele mai multe avioane transferate din SUA.
De asemenea, aplicațiile de monitorizare a zborurilor au semnalat și o serie de intrări și ieșiri ale avioanelor militare americane în spațiul aerian al României, multe dintre ele vizând apropierea de zona de conflict din Orientul Mijlociu.
Frecvența acestor zboruri indică faptul că baza aeriană din România a făcut parte, alături de cele din Spania, Italia, Germania și Marea Britanie, din infrastructura militară care a asigurat succesul operațiunii Midnight Hammer.
De la o unitate temporară la cea mai mare bază militară din Europa
„Centrul de tranzit MK, construit de soldații din Compania 902 Ingineri, parte a Comandamentului 21 de Susținere a Frontului, Batalionul 15 Ingineri, a servit ca punct de tranziție pentru trupele din Echipa de Luptă a Brigăzii 2, Divizia 1 Brigada 18 Inginerie și trupele din Brigada 2 Combat Team, Divizia 101 Aeropurtată (Asalt Aerian), care au fost dislocate din Fort Campbell, Kentucky, pentru o rotație de nouă luni în sprijinul Operațiunii Enduring Freedom (războiul din Afganistan)”, se arată într-un raport din data de 2 martie 2014, semnat de Michael Pintagro, sergent major din Comandamentul 21 de Susținere a Frontului.
„Misiunea confirmă viziunea liderilor și planificatorilor din Departamentul Apărării, prin intermediul comandamentelor regionale și al unităților individuale, care au prevăzut crearea unei facilități temporare la MK, destinată să asigure servicii vitale de tranzit, transbordare, transport și sprijin pentru personal”, se mai arată în descrierea militarului american.
Ceea ce a început ca o facilitate temporară, în urmă cu mai bine de 10 ani, s-a transformat într-una dintre cele mai mari baze aeriene americane și NATO din Europa.
Până în 2040, cu o investiție de 2,5 miliarde de dolari, „odată finalizată, această bază NATO gigantică se va întinde pe o suprafață de două ori mai mare decât Ramstein din Germania.
Planul de extindere dramatică subliniază poziția strategică a României, membră NATO, care a devenit și mai importantă de când Rusia a declanșat invadarea Ucrainei”, se arată într-un articol publicat de TWZ (The War Zone), în martie 2024.
Parteneriatul strategic, salvat de tensiunile din Orientul Mijlociu
În urmă cu șase luni, la începutul celei de a doua administrații Trump, mai mulți susținători ai acestuia, cei mai importanți fiind JD Vance, vicepreședintele SUA, și Elon Musk, cel mai bogat om al planetei, care pentru o vreme a făcut parte din echipa executivă a președintelui, au criticat în repetate rânduri țări europene, aliate importante ale SUA, pentru legislația împotriva partidelor extremiste, pentru reglementări impuse rețelelor sociale și decizii legate de alegeri.
Principalele ținte au fost Marea Britanie, Germania, Franța și România.
De la încheierea parteneriatului strategic cu SUA, 11 iulie 1997, țara noastră nu a mai fost criticată atât de dur de un oficial american - e vorba de JD Vance - și nu a mai fost supusă la atacuri atât de dure pe rețelele sociale, cum a făcut-o Elon Musk, proprietarul platformei online X, fostă Twitter.
„Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul trecut, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali.
Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă.
Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală.
Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică”, a spus JD Vance, în discursul său din februarie 2025, ținut la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania.
De atunci s-au schimbat multe, țările criticate de către reprezentanții noii administrații americane au oferit din nou ajutor în cea mai sofisticată și complicată operațiune militară a mandatului lui Donald Trump.
Președintele american și prietenii europeni
Nicușor Dan, noul președinte al României, susține creșterea treptată a bugetului pentru apărare la 5% din PIB, așa cum solicită administrația americană. La valoarea din 2025, ar însemna peste 20 de miliarde de dolari, o cifră imposibil de susținut în situația actuală de deficit excesiv.
Dar cel mai important lucru care s-a schimbat a fost că președintele american a avut nevoie de aliații săi europeni pentru a distruge instalațiile nucleare ale Iranului și a scurta conflictul din Orientul Apropiat.
„Mă îndrept spre NATO, unde, în cel mai rău caz, va fi o perioadă mult mai calmă decât cea pe care tocmai am traversat-o cu Israelul și Iranul. Aștept cu nerăbdare să-mi revăd toți prietenii europeni foarte buni, precum și pe ceilalți. Sper că vom realiza multe lucruri!”, a scris Donald Trump, pe Truth Social, platforma online aflată în proprietatea sa.
Chiar dacă la reuniunea NATO de la Haga, președintele american va pune presiune pe statele europene pentru creșterea cheltuielilor de apărare - susținând că vor beneficia de articolul 5 din tratat, cel al apărării comune, doar statele care vor investi cinci procente din PIB în sistemele militare defensive - nu se va vorbi niciun moment de reducerea numărului de militari americani de pe continent sau regândirea alianței cu o implicare mai limitată a SUA.
Conflictul din Orientul Mijlociu a arătat din nou, dacă mai era nevoie, cât de importantă e alianța nord-atlantică, fiind singura care poate asigura pacea în lumea occidentală.