Donald Trump va ajunge la summit-ul NATO de azi, care se desfășoară la Haga, Olanda, ca învingător. Operațiunea Lovitura de Ciocan de la Miezul Nopții (Midnight Hammer) a fost un succes militar. Deși încă nu se cunoaște cu exactitate dimensiunea pagubelor, evaluarea unor experți anunță cel puțin încetinirea programului nuclear al Iranului cu trei ani, dacă nu distrugerea lui în totalitate.
“Centrul nuclear de la Natanz a fost complet distrus. Pentru Fordow și Isfahan așteptăm confirmări suplimentare. Nu pentru că am crede că ceva nu a funcționat, ci pentru că, în mod firesc, durează mai mult în cazul acestor situri subterane adânci. Marea întrebare acum este dacă programul nuclear al Iranului a regresat cu câțiva ani sau dacă a fost complet distrus”, a declarat Amit Segal, un analist politic și militar din Israel, după ce a analizat mai multe declarații și rapoarte.
Pe lângă distrugerea facilităților nucleare, în aceste zile, regimul fundamentalist iranian se află sub o uriașă presiune, în condițiile în care e total izolat, iar forțele militare ale Israelului controlează spațiul aerian și desfășoară la sol operațiuni speciale de eliminare a liderilor militari.
Donald Trump vine la Haga ca un învingător conștient de faptul că n-ar fi reușit o astfel de operațiune fără sprijinul logistic și politic al Europei.
În seara zilei de 23 iunie, forțele iraniene au lansat mai multe rachete balistice asupra unor baze americane din Qatar. Spațiul aerian al acestei țări, dar și cele din Kuweit și Bahrein au fost închise. Pe parcursul zilei de duminică, personalul din mai multe unități militare a SUA, aflate în Orientul Apropiat, a fost retras.
Regimul fundamentalist de la Teheran a reacționat, mai mult pentru a da un semnal intern că încă mai are capacitate de luptă. Din punct de vedere militar are tot mai puține opțiuni atâta timp cât Israelul controlează spațiul aerian și desfășoară operațiuni la sol, în urma cărora a eliminat o mare parte din conducerea armatei iraniene.
"Nu am agresat pe nimeni. Și nu vom accepta nicio agresiune din partea nimănui", a anunțat Ayatollahul Ali Khamenei, liderul religios suprem, într-un mesaj adresat iranienilor.
7 bombardiere și 37 de ore de zbor
În operațiunea americană de distrugere a facilităților nucleare iraniene s-au folosit șapte bombardiere B-2 care au zburat 37 de ore neîntrerupt, după ce au decolat de la Baza Aeriană Whiteman, Missouri. Acestea au fost protejate și asistate de 125 de avioane de luptă, de alimentare și suport, dar și de un număr de submarine care au lansat în jur de 20-30 de rachete Tomahawk asupra centrelor nucleare de la Natanz și Isfahan.
Bombardierele au vizat sistemul atomic de la Fordow, construit la mare adâncime, cel mai important element de infrastructură din programul nuclear iranian.
Cele 7 bombardiere au traversat Oceanul Atlantic, Marea Mediterană de la vest la est și s-au apropiat de ținte, survolând Israelul, Siria și Arabia Saudită.
Cu o săptămână înainte de declanșarea operațiunii, SUA au trimis zeci de avioane militare și de alimentare la baze aeriene din Europa, care apoi au fost folosite pentru a susține deplasarea formațiunii de bombardiere.
A fost o operațiune complexă, care nu s-ar fi putut realiza fără colaborarea statelor NATO și folosirea infrastructurii militare americane de pe bătrânul continent, iar Donald Trump a știut foarte bine acest lucru.
Astfel, la reuniunea Alianței Nord-Atlantice, principalele discuții se vor axa pe creșterea cheltuielilor militare la nivelul statelor europene la 5% din PIB, o cifră formată atât din investiții directe în industria de apărare, dar și finanțarea unor lucrări de infrastructură, care să ajute transferul rapid de trupe sol-apă-aer, dar și de echipamente militare.
De această dată, cererile președintelui american vor primi un răspuns pozitiv, la nivelul continentului, mai ales în contextul conflictului militar din Ucraina, existând susținerea politică și publică necesară pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Succesul operațiunii americane împotriva facilităților nucleare ale Iranului are mari șanse să refacă relația dintre noua administrație americană și Uniunea Europeană și, astfel, să apară și primele discuții pentru susținerea mai consistentă a Ucrainei în fața agresiunii Rusiei.
Putin, fără reacție
După atacul asupra Iranului, președintele american a devenit din nou ținta criticilor Kremlinului, Rusia fiind beneficiara directă a transferurilor de arme, în special de drone, venite de la Teheran.
Cu o zi înainte de summit-ul NATO, Abbas Araghchi, ministrul de Externe al Iranului, a călătorit la Moscova, unde a fost primit de Vladimir Putin.
Liderul rus nu a făcut multe promisiuni, dar a spus că se va gândi cum să ajute regimul de la Teheran să iasă din situația critică, conform agenției de presă din Rusia, Ria Novosti.
“Avem relații de lungă durată, bune și de încredere cu Iranul. Din partea noastră, depunem eforturi pentru a oferi asistență poporului iranian”, a declarat Vladimir Putin, la întâlnirea cu șeful diplomației de la Teheran.
Dar liderul rus nu va putea face prea multe, fiind blocat în Ucraina, un conflict în care Rusia a pierdut în jur de un milion de combatanți, morți sau răniți grav, economia fiind, de asemenea, grav afectată de războiul care ține de peste trei ani.
Până în ultima clipă, Donald Trump și-a ascuns adevăratele intenții cu privire la solicitarea Israelului de a folosi bombardiere B-2, dotate cu proiectile anti-buncăr, de mare adâncime, pentru a distruge centre nucleare din Iran.
Cu puţin înainte de declanșarea operațiunii, președintele american a anunțat oficial prin purtătorul de cuvânt al Casei Albe că va lua o hotărâre în următoarele două săptămâni, provocând un val de ironii pe rețelele sociale la adresa lui, fiind criticat că se teme de deciziile importante.
Dar nu a fost cazul. Cu riscul de a provoca o ruptură în interiorul MAGA, mulți dintre susținătorii săi fiind adepții izolaționismului, dar și o posibilă reacție a Iranului și rețelelor teroriste sponsorizate de Teheran, Donald Trump a luat decizia de a ajuta Israelul în încercarea de a anihila amenințarea cu un posibil atac nuclear, în cazul în care Teheranul ar fi obținut bomba atomică.
Riscuri pentru SUA și Europa
Implicarea SUA pentru a rezolva tensiunile din Orientul Apropiat și criza apărută după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie 2023, atunci când 1.195 de israelieni au fost uciși și 250 luați ostatici, vine cu anumite riscuri pentru SUA și Europa, fiind posibile acțiuni de răzbunare declanșate de regimul de la Teheran și rețelele teroriste pe care le-a creat și finanțat pe parcursul anilor.
Deși se manifestă o mare îngrijorare legată de atacuri asupra populației civile din Europa și SUA, slăbirea regimului fundamentalist de la Teheran a fost singura cale de rezolvare a crizei din Orientul Apropiat.
Arabia Saudită și statele petroliere din Golful Persic nu s-au opus operațiunilor militare desfășurate de Israel și SUA în Iran.
Presiunea militară și politică a Teheranului a fost resimțită în întreaga zonă, concentrată tot mai mult pe dezvoltarea economică și pe o recunoaștere globală, dar afectată de amenințarea nucleară iraniană.
Israel nu ar fi putut să acționeze atât eficient împotriva rețelelor teroriste Hamas, Hezbollah și regimului de la Teheran, dacă Rusia nu și-ar fi pierdut întreaga influență din Orientul Apropiat. Iar noua realitate indică o uriașă slăbiciune a lui Putin, care nu mai joacă niciun rol pe plan global.
Summit-ul NATO de la Haga are șanse să devină un punct de cotitură în relația liderilor statelor europene cu Donald Trump, relație tensionată și contondentă până acum.
De asemenea, există perspective bune pentru consolidarea cooperării în ce privește sprijinul pentru Ucraina, dar și în ce privește descurajarea Iranului de a-și continua programul nuclear și de a finanța mișcări teroriste.