La doar câteva ore după ce își plimba oaspetele, CEO-ul OpenAI Sam Altman, prin clubul său de golf din New Jersey, Donald Trump lua una dintre cele mai importante decizii ale președinției sale: să autorizeze atacuri aeriene asupra a trei instalații nucleare din Iran, relatează CNN, într-o amplă analiză publicată duminică.
La exterior, președintele părea relaxat și încrezător, glumind cu invitații și evitând orice semn vizibil de îngrijorare. Însă, în culise, planul era deja pus în mișcare. Bombardierele B-2, încărcate cu bombe penetrante de 13.600 kg („bunker busters”), erau pregătite să decoleze din Missouri la miezul nopții, într-o misiune de 18 ore, cea mai lungă de acest fel din ultimele două decenii, scrie CNN.
O operațiune ultrasecretă, cu zeci de avioane implicate
Operațiunea, denumită „Midnight Hammer”, a implicat peste 125 de aeronave, inclusiv avioane de recunoaștere, realimentare și escortă, și o serie de atacuri coordonate de pe mare și din aer. La ora 2:10 dimineața, duminică, ora Iranului (1:10 ora României), avioanele americane au lovit instalațiile nucleare de la Fordow, Natanz și Isfahan.
În paralel, un submarin american a lansat zeci de rachete Tomahawk asupra infrastructurii de suprafață de la Isfahan, a confirmat generalul Dan Caine într-un briefing de presă.
Atacul a fost precedat de o operațiune de dezinformare: o parte din avioane a fost trimisă în direcția opusă, pentru a deruta orice urmăritori. Comunicarea a fost minimă, iar misiunea a presupus un grad maxim de secretizare.
Trump, în Situation Room, cu șapca MAGA pe cap
În timp ce atacul se desfășura, Trump urmărea totul în direct din camera de criză a Casei Albe, purtând o șapcă roșie cu mesajul „Make America Great Again”.
„Loviturile au fost un succes spectaculos. Iran, bătăușul Orientului Mijlociu, trebuie acum să aleagă pacea. Dacă nu o face, atacurile viitoare vor fi și mai dure”, a declarat președintele în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-un discurs transmis din Cross Hall.
Decizia fusese luată în secret cu câteva zile înainte
Deși în public Trump anunțase un termen de două săptămâni pentru ca Iranul să revină la masa negocierilor, CNN scrie că decizia era de fapt luată încă de joi, după ce liderii europeni eșuaseră în a convinge Teheranul să accepte reluarea discuțiilor. Sâmbătă, Trump a aprobat în ultimul moment atacul, lăsând impresia unei decizii de ultimă oră.
Potrivit CNN, primele discuții despre o posibilă intervenție militară americană au avut loc în iunie, la Camp David, unde Trump a fost informat că Israelul era pregătit să lovească. Opțiunile militare fuseseră deja elaborate cu mult înainte.
Obiectivele lui Trump: lovituri precise, dar fără război prelungit
Surse din administrație au declarat că Trump avea două mari preocupări: ca loviturile să fie decisive împotriva instalațiilor subterane, în special Fordow, și ca SUA să evite un război de durată. Generalul Caine a confirmat că bombardamentele au provocat daune „extrem de severe”, deși autoritățile iraniene au minimalizat impactul.
Totuși, administrația nu a putut garanta că Iranul nu va reacționa, ceea ce ridică riscul unei escaladări.
Reacții și coordonare internațională
SUA au informat Israelul înainte de atac. Premierul Benjamin Netanyahu a petrecut cinci ore în ședință cu liderii militari, iar după lovituri a transmis că acestea au fost realizate „în deplină coordonare operațională” cu armata israeliană. SUA au notificat verbal și anumiți parteneri din Golf, fără a oferi detalii despre ținte sau calendar.
Însă, în Congres, doar liderii republicani au fost consultați. Democrații, inclusiv membri ai comisiilor de informații, au aflat de atacuri abia după finalizarea lor, ceea ce a provocat nemulțumiri.
Ce urmează
Atacul marchează un moment de cotitură: SUA intră direct într-un conflict regional deja tensionat. Deși administrația a transmis Iranului, pe canale informale, că nu sunt planificate alte lovituri, mesajul public al lui Trump a fost clar: dacă Iranul reacționează, SUA vor lovi din nou, și mai puternic.
„Este unul dintre cele mai importante și riscante pariuri făcute de Trump în Orientul Mijlociu, cu potențiale consecințe pe termen lung asupra securității globale și a propriei președinții”, conchide analiza CNN.