Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că se va deplasa în cursul zilei la Moscova, unde luni dimineaţă va avea o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe fondul crizei generate de atacurile americane asupra instalaţiilor nucleare iraniene.
„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului,” a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA, relatează Reuters.
Declaraţia vine la scurt timp după ce Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a criticat dur acţiunile preşedintelui american Donald Trump. Într-o postare pe canalul său Telegram, Medvedev a scris: „Trump, care a venit la putere ca un preşedinte al păcii, a început un nou război pentru Statele Unite.”
Această deplasare are o relevanţă aparte în contextul evoluţiilor recente dintre cele două ţări. La o conferinţă desfăşurată la Moscova pe 18 iunie, oficiali ruşi şi iranieni au discutat în mod deschis despre cooperarea militară şi economică, evidenţiind că „extinderea conflictului sprijinit de SUA şi Israel ar fragiliza semnificativ interesele strategice ruseşti în Iran”.
SUA au atacat Iranul
Președintele american Donald Trump a anunțat că Statele Unite au desfășurat un „atac foarte reușit” asupra unor situri nucleare din Iran, inclusiv Fordow, Natanz și Isfahan. Anunțul a fost făcut în jurul orei 3:00, ora României, când avioanele americane se aflau deja în afara spațiului aerian al Iranului.
La scurt timp după anunț, Trump s-a adresat națiunii. El a spus că operațiunea a fost „un succes militar spectaculos” și facilitățile esențiale pentru îmbogățirea uraniului din Iran au fost complet și total distruse.
SUA au folosit pentru atac bombardiere invizibile americane B-2. SUA au folosit în premieră în luptă bomba „anti-bunker” GBU-57A/B „Massive Ordnance Penetrator” (30.000 lbs), destinată distrugerii facilităților subterane fortificate. Este singurul tip de armament capabil să lovească situri adânc îngropate, precum Fordow. Doar bombardierele B-2 pot transporta această bombă.
Israelul a fost informat despre atac, iar președintele SUA și premierul Benjamin Netanyahu au vorbit și după bombardamente. De asemenea, potrivit unor surse, SUA au transmis Iranului, prin canale de comunicare neoficiale, că loviturile ordonate de președintele Donald Trump asupra facilităților nucleare vor rămâne limitate și că nu sunt planificate alte atacuri.
Oficiali iranieni minimalizează impactul loviturilor SUA, contrazicând afirmațiile lui Trump. Oficialii spun că instalația de la Fordow nu a fost grav afectată, iar majoritatea zonelor lovite erau de suprafață și pot fi restaurate. Presa de stat susține că doar tunelurile de acces au fost avariate.
De ce contează atacul SUA asupra Fordow și ce înseamnă pentru echilibrul de putere din Orientul Mijlociu
Atacul ordonat de președintele Donald Trump asupra celor trei facilități nucleare iraniene - Fordow, Natanz și Isfahan - marchează o escaladare majoră în conflictul latent dintre Iran, Israel și SUA. În timp ce Israelul desfășura deja de peste o săptămână lovituri țintite asupra apărării antiaeriene și infrastructurii nucleare iraniene, atacul american a vizat inima programului nuclear iranian, cu arme pe care doar SUA le dețin.
Situl Fordow este esențial deoarece este îngropat sub un munte și considerat aproape imposibil de lovit fără bomba GBU-57 anti-bunker, de 13,6 tone, armă care poate fi lansată doar de bombardierele invizibile B-2. Obiectivul declarat este împiedicarea Iranului de a obține arma nucleară, după ce AIEA a descoperit uraniu îmbogățit la 83,7%, aproape de pragul necesar pentru arme.
Statele Unite și Israelul consideră că timpul pentru diplomație s-a scurs, iar acțiunea militară preventivă este necesară. Pe de altă parte, Iranul susține că programul său nuclear este strict civil și pașnic.
Implicațiile pentru regiune sunt uriașe. Un atac de această amploare poate declanșa represalii, inclusiv din partea aliaților Iranului (precum Hezbollah), și riscă să transforme conflictul într-o confruntare deschisă între marile puteri regionale, cu impact asupra securității globale și stabilității energetice.