Donald Trump a părăsit prematur summitul G7 din Canada, invocând „probleme importante” care îl cheamă înapoi la Washington. Deși Casa Albă a legat plecarea de situația tensionată din Orientul Mijlociu, fostul președinte a negat pe rețelele sociale că ar fi plecat din cauza unei posibile înțelegeri de încetare a focului între Israel și Iran.
În același timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut că atacurile asupra Iranului au fost „coordonate complet” cu SUA, alimentând ambiguitățile strategiei americane.
Așadar, ce factori cântăresc asupra lui Trump și, mai ales, care sunt opțiunile sale acum?
Jurnaliștii BBC au identificat, potrivit unei analize publicate pe site, trei variante:
1. Escaladare sub presiunea lui Netanyahu
O primă opțiune pentru Trump este să cedeze presiunii venite din partea lui Netanyahu și să escaladeze conflictul.
Joi, în timp ce rachetele israeliene loveau Teheranul, Trump a amenințat regimul iranian cu represalii și mai dure din partea aliatului său israelian, folosind armament american.
Deși declarativ preferă o soluție negociată, stilul imprevizibil al fostului președinte - descris adesea ca „teoria nebunului” în politica externă - poate crea confuzie deliberată pentru a forța adversarii să cedeze.
Susținătorii lui Trump din cercurile neoconservatoare și din Congresul republican pledează pentru o strategie de „presiune maximă”, mizând pe ideea că Iranul nu este dispus să negocieze în mod real.
Netanyahu insistă pe o abordare militară și ar putea cere implicarea directă a SUA, având în vedere că doar Washingtonul deține bombe capabile să distrugă instalațiile nucleare subterane de la Fordow.
Deși existau discuții între emisarii americani și iranieni pentru o nouă rundă de negocieri la Oman, acestea au fost deja abandonate.
2. Menținerea direcției actuale, fără escaladare
O altă opțiune este menținerea unei poziții de mijloc. Trump a reiterat faptul că SUA nu sunt implicate direct în atacurile israeliene.
Deși sistemele americane de apărare ajută la interceptarea rachetelor iraniene, oficialii Consiliului Național de Securitate îl îndeamnă să evite orice mișcare care ar putea intensifica conflictul.
Potrivit unor surse, Trump s-a opus ideii de a-l elimina pe liderul suprem iranian Ali Khamenei, considerând că o astfel de acțiune ar declanșa un război în toată regula.
3. Să asculte vocea mișcării MAGA: retragere și izolaționism
În tabăra pro-Trump, tot mai multe voci cer retragerea din conflict. Figuri influente ale mișcării MAGA - precum jurnalistul Tucker Carlson sau reprezentanta Marjorie Taylor Greene - au criticat dur sprijinul pentru Israel.
Carlson a acuzat administrația că minte când spune că nu este implicată și a cerut explicit renunțarea la sprijinul pentru Netanyahu, acuzând guvernul israelian că încearcă să atragă SUA într-un război care nu este al său.
Riscul politic și electoral pentru Trump
Această presiune internă este o vulnerabilitate majoră pentru Trump, mai ales în context electoral. Sprijinul necondiționat pentru Israel riscă să îi erodeze susținerea în rândul electoratului MAGA, care cere o politică externă izolaționistă.
Reacția fostului președinte a fost vizibilă: a postat online că sprijină apelurile lui Vladimir Putin pentru încetarea conflictului și a insistat că SUA nu au avut nicio implicare în atacurile asupra Iranului.
În contextul în care Iranul amenință că va ataca bazele americane din regiune, orice victimă de partea americană ar alimenta rapid argumentele taberei izolaționiste din jurul lui Trump.
Astfel, el ar putea fi forțat să ia distanță de ofensiva israeliană și să pună presiune asupra lui Netanyahu pentru a opri conflictul.