Companiile din toată lumea întâmpină dificultăţi în raportarea riscurilor climatice şi trebuie să aibă în vedere luarea de măsuri urgente pentru a satisface cerinţele şi aşteptările autorităţilor de reglementare şi ale investitorilor, se arată în cea de-a treia ediţie a raportului EY Global Climate Risk Barometer.
Potrivit sursei citate, se preconizează că în 2022 se va înregistra o creştere a raportării riscurilor climatice în toată lumea.
Barometrul examinează demersurile a peste 1.100 de organizaţii din 42 de ţări pentru a-şi face publice riscurile şi oportunităţile asociate schimbărilor climatice, în baza recomandărilor formulate de Grupul operativ pentru publicarea informaţiilor financiare privind schimbările climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures - TCFD).
Astfel, TCFD a fost constituit pentru a îmbunătăţi şi extinde raportările financiare asociate cu schimbările climatice. Companiilor li se acordă punctaje în funcţie de numărul rapoartelor recomandate pe care le publică ("acoperire") şi de nivelul de detaliere al fiecărui raport ("calitate").
Doar jumătate din companii fac raportări
Potrivit barometrului, numai 50% dintre companiile evaluate la nivel global realizează toate raportările recomandate obţinând un punctaj complet, acoperirea medie fiind de 70%. Numai 3% dintre companiile analizate ating niveluri ridicate de calitate în raportare, media punctajului pentru calitate fiind de 42%.
"Companiile resimt impactul 'riscurilor de tranziţie' datorate modificării reglementărilor impuse de schimbările climatice. Anumite sectoare, de exemplu, sunt afectate de preţul decarbonării sau de 'riscurile fizice' generate de schimbările climatice, cum ar fi consecinţele furtunilor tot mai puternice.
Recomandările TCFD oferă un cadru de raportare pe care companiile îl pot utiliza pentru a include aceste riscuri în guvernanţă, strategie şi planificare, managementul riscurilor şi stabilirea de indicatori şi obiective", se menţionează în raport.
Barometrul arată că numai 41% dintre organizaţiile sondate au efectuat o analiză a scenariilor de risc major - una dintre recomandările TCFD - cu scopul de a evalua probabilitatea, impactul şi momentului apariţiei anumitor riscuri şi de a se pregăti pentru efectele cele mai pesimiste.
Studiul mai arată că doar 15% dintre companii au inclus schimbările climatice în declaraţiile lor financiare, ceea ce sugerează că nu deţin date viabile sau că încă nu au reuşit să calculeze impactul probabil asupra profitabilităţii.
Tema nivelului slab de raportare a fost abordată în recentul acord G7 privind introducerea obligativităţii raportărilor referitoare la schimbările climatice.
"Schimbările climatice reprezintă o problemă definitorie a timpurilor noastre, cu efecte devastatoare resimţite în toate părţile lumii, iar România nu este exceptată.
Companiile resimt deja impactul schimbărilor climatice, cu inundaţii tot mai frecvente ce afectează activele, incendii ce distrug materiile prime sau perioade de secetă, care afectează traficul de mărfuri.
Chiar şi companiile care nu sunt afectate în mod direct înţeleg faptul că riscă să piardă clienţi, angajaţi şi investitori dacă nu iau măsuri", a afirmat Laura Ciobanu, manager Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Se fac progrese, dar calitatea lasă de dorit
Astfel, într-un moment în care presiunile legislative şi opinia publică se axează pe acţiuni climatice decisive, riscurile şi oportunităţile climatice ar trebui să fie unul dintre punctele centrale în strategiile de dezvoltare ale companiilor.
Deşi la nivel global organizaţiile fac progrese în ceea ce priveşte raportarea riscurilor climatice, calitatea acestor dezvăluiri încă este precară, iar la nivel local, progresele sunt şi mai slabe, deoarece multe organizaţii încă nu acordă atenţie identificării riscurilor climatice specifice operaţiunilor deţinute sau controlate, nu realizează o analiză a scenariilor şi nu îşi asumă angajamente concrete, bazate pe date ştiinţifice, în acord cu traiectoria pentru limitarea încălzirii globale la 1,5°C.
"Este deosebit de important ca managementul organizaţiilor să conştientizeze faptul că riscurile asociate schimbărilor climatice nu constituie doar o altă cerinţă de raportare, ci reprezintă o problemă de business, cu riscuri, dar şi oportunităţi asociate, şi să comunice tuturor stakeholderilor angajamentele şi modul în care gestionează efectele schimbărilor climatice asupra companiei, clienţilor, angajaţilor şi comunităţilor în care operează", a punctat Laura Ciobanu.
Raportările diferă semnificativ de la o ţară la alta, dar în intervalul celor trei ani în care a fost publicat barometrul, topul ţărilor cu cele mai bune rezultate şi al celor cu cele mai slabe rezultate a rămas neschimbat.
În pieţele mature, unde guvernul, acţionarii, investitorii şi autorităţile de reglementare sunt implicate în mod activ în dezbaterea privind riscurile climatice, tind să se înregistreze cele mai mari punctaje la capitolul "acoperire". Statele unde urmează să intre în vigoare regimuri obligatorii, de exemplu Marea Britanie, înregistrează punctaje ridicate în privinţa calităţii raportărilor.
Ce pot face companiile
Barometrul evidenţiază, de asemenea, o serie de acţiuni pe care companiile le pot întreprinde pentru a asigura satisfacerea noilor cerinţe de raportare.
Printre acestea se numără:
- includerea riscurilor climatice în raportările financiare,
- integrarea acestora în sistemele curente de riscuri şi nu tratarea lor ca temă separată.
Se recomandă ca includerea riscurilor climatice în raportări să fie adoptată acum de companii, fără să se aştepte ca acestea să devină standarde de raportare globale.
"Este clar că statele din toată lumea tratează în prezent raportarea riscurilor climatice mai serios decât oricând, aspect evidenţiat de recentul acord G7 privind introducerea obligativităţii rapoartelor referitoare la schimbările climatice, în concordanţă cu recomandările TCFD.
De asemenea, pandemia provocată de COVID-19 a reprezentat un real semnal de alarmă pentru companii şi autorităţi deopotrivă, cu privire la necesitatea de a proteja planeta de riscurile majore şi, probabil, în anul următor, se va înregistra o evoluţie semnificativă a raportărilor efectuate de companiile din toată lumea", a menţionat Mathew Nelson, lider EY Global Climate Change and Sustainability Services.
