COP27, conferinţa anuală a ONU dedicată climei, s-a încheiat duminică în zori la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după negocieri lungi şi dificile, odată cu adoptarea unui text foarte disputat cu privire la ajutorul pentru ţările sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiţii în ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră, transmite AFP.
După mai mult de două săptămâni, COP27 a luat sfârşit cu o întârziere de o zi faţă de calendarul prevăzut, ceea ce face din ea una din cele mai lungi conferinţe din această serie.
'Nu a fost uşor', dar 'în final ne-am îndeplinit misiunea', a subliniat preşedintele conferinţei, egipteanul Sameh Shukri.
O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă adoptată, chemând la o reducere 'rapidă' a emisiilor, dar fără noi ambiţii în raport cu ultima COP de la Glasgow din 2021.
'Trebuie să reducem drastic emisiile acum - şi este o problemă la care COP nu a răspuns', a regretat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
La rândul său, Uniunea Europeană s-a declarat 'dezamăgită' de acordul privind emisiile.
Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică de către promotorii săi, ce prevede crearea unui fond dedicat pentru finanţarea daunelor climatice deja suferite de ţările cele mai sărace.
Un pas înapoi față de acordul de la Paris
Textul privind reducerile de emisii a fost, de asemenea, foarte disputat, multe ţări denunţând ceea ce consideră a fi un pas înapoi faţă de ambiţiile definite la conferinţele precedente, mai ales faţă de obiectivul cel mai ambiţios al acordului de la Paris, de limitare a încălzirii la 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, ce a fost totuşi reafirmat în decizia finală.
Angajamentele actuale ale ţărilor semnatare ale acordului nu permit atingerea acestui obiectiv, nici măcar a celui de limitare a creşterii temperaturii la 2 grade Celsius faţă de era preindustrială.
Aceste angajamente, dacă vor fi respectate integral, ar pune lumea, în cel mai bun caz, pe traiectoria unei creşteri cu 2,4 grade Celsius la sfârşitul secolului şi, în ritmul actual al emisiilor, pe cea a unei creşteri de 2,8 grade Celsius.
Or, la nivelul actual de aproape 1,2 grade Celsius, efectele schimbărilor climatice sunt deja dramatice.
Decizii amânate pentru 2023
Lupta nu se va încheia însă odată cu adoptarea rezoluţiei de la Sharm el-Sheikh, dat fiind că aceasta rămâne în mod premeditat vagă cu privire la anumite puncte controversate.
Detaliile operaţionale urmează să fie definite pentru adoptare la viitoarea COP, la sfârşitul lui 2023 în Emiratele Arabe Unite, promiţând noi ciocniri între punctele de vedere, mai ales în legătură cu problema contributorilor, ţările dezvoltate insistând ca dintre aceştia să facă parte şi China.
Un alt subiect care a marcat COP a fost cel al ambiţiilor de reducere a emisiilor.
Numeroase state au apreciat că textele propuse de preşedinţia egipteană constituie un pas înapoi faţă de angajamentele de a asuma cu regularitate obiective mai ambiţioase decât cele de la Glasgow.
Fără a mai lua în calcul şi problema reducerii utilizării energiilor fosile, de-abia menţionate în majoritatea textelor privind clima.
Dezvoltarea energiilor regenerabile face, totuşi, obiectul unei menţionări inedite alături de energiile cu 'emisii scăzute', expresie aplicată în general energiei nucleare.