Inundaţii mortale în Pakistan, incendii devastatoare care au făcut ravagii în întreaga lume, temperaturi record în Antarctica, secete istorice, acestea sunt câteva dintre cele mai grave evenimente climatice care au afectat lumea în 2022.
Iar aceste tragedii vor fi discutate la COP27, Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, care se va deschide duminică, 6 noiembrie 2022, la Sharm el-Sheikh, în Egipt.
Această reuniune majoră are loc la un an după COP26 de la Glasgow (Scoţia), la finalul căreia 200 de ţări s-au angajat să „menţină în viaţă” cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015: limitarea încălzirii planetei la +1,5°C faţă de perioada de dinaintea revoluţiei industriale din secolul al XIX-lea.
Însă, în ciuda acestor angajamente, în ciuda a tot mai multor rapoarte ştiinţifice alarmante, proiectele industriale ce folosesc combustibilii fosili (cărbune, gaz, petrol) sunt în continuare lansate şi finanţate în întreaga lume.
Cotidianul american „The Washington Post” a numărat peste 80 de astfel de proiecte, simptomatice pentru o „revenire spectaculoasă” a industriei combustibililor fosili: centrale pe cărbune, noi terminale de gaz etc.
De ce sunt lansate aceste proiecte? O explicaţie este războiul din Ucraina. Invazia pe scară largă a Rusiei din februarie, urmată de sancţiuni internaţionale, a determinat numeroase ţări să încerce să îşi consolideze securitatea energetică, iar acest lucru se traduce printr-o creştere a utilizării combustibililor fosili, notează Forumul Economic Mondial într-o notă publicată la sfârşitul lunii trecute.
Un exemplu, printre multe altele: confruntat cu creşterea preţurilor la gaz din cauza războiului, în iunie, guvernul german a anunţat că va recurge mai mult la centralele sale pe cărbune. În octombrie, gigantul energetic german RWE a declarat că nu va mai produce deloc electricitate pe bază de cărbune abia în 2030. În alte părţi ale lumii, sunt în curs de desfăşurare alte proiecte energetice.
Gutteres: Vom fi condamnați
Ţările bogate trebuie să încheie un „pact istoric” cu cele sărace în privinţa climei, altfel „vom fi condamnaţi”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un interviu pentru „The Guardian”. Ruptura tot mai adâncă dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare a adus discuţiile privind clima pe marginea prăpastiei.
COP27 are loc pe fondul celor mai grave tensiuni geopolitice din ultimii ani, din cauza războiului din Ucraina, a unei crize mondiale a costului vieţii, precum şi a unei perspective economice sumbre tot mai accentuate. Dar prăpastia trebuie să fie depăşită dacă omenirea vrea să aibă o speranţă de a evita cele mai grave ravagii ale dezastrului climatic, a declarat Guterres.
„Nu avem cum să evităm o situaţie catastrofală, dacă cele două (lumea dezvoltată şi cea în curs de dezvoltare) nu sunt capabile să stabilească un pact istoric”, a aratat Gutteres. „Pentru că, la nivelul actual, vom fi condamnaţi”, a avertizat secretarul general al ONU.
Naţiunile dezvoltate nu au reuşit să reducă suficient de repede emisiile de gaze cu efect de seră şi nu au reuşit să ofere banii necesari pentru ca naţiunile sărace să facă faţă vremii extreme care rezultă.
Inegalitatea climatică flagrantă dintre lumea bogată, care este responsabilă pentru majoritatea emisiilor, şi cea săracă, care suportă cea mai mare parte a impactului, este acum cea mai mare problemă la discuţii, potrivit lui Guterres.
Obiective ratate
Împreună cu guvernul egiptean, şeful ONU îi convoacă duminică pe liderii mondiali pentru debutul summitului COP27 pentru a încerca să salveze nişte negocieri nu foarte promiţătoare privind clima.
Pactul pe care Guterres îl are în vedere ar cere marilor economii să facă mai mult pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi să ofere ţărilor sărace un colac de salvare financiar. Acest lucru este necesar pentru a restabili „încrederea”, a spus el.
Un „pact istoric” între bogaţi şi săraci ar implica noi angajamente clare privind finanţarea şi noi obiective pentru ţările bogate şi economiile emergente în ceea ce priveşte reducerea emisiilor, a arătat Guterres.