Fact checking-ul săptămânii: Un joc video de simulare militară - sursă de știri false despre războiul din Ucraina

Un joc de simulare militară numit Arma 3 a fost folosit ca sursă video pentru o serie de știri false referitoare la războiul din Ucraina. Conturi de Twitter si Facebook pro-Rusia au distribuit masiv un videoclip în luna octombrie, în care un convoi de vehicule blindate prezentate ca aparținând NATO ar fi fost distruse de către rachete rusești. Una dintre postările cu acest videoclip a strâns rapid peste 700.000 de impresii.

În realitate, videoclipul nu are legătură cu războiul din Ucraina, fiind o captură din jocul video numit Arma 3.

ADVERTISING

O serie de indicii confirmă faptul că videoclipuri precum acesta nu sunt reale:

imaginile au o rezoluție foarte scăzută a imaginilor;
nu apar niciodată oameni în mișcare;
videoclipul nu este însoțit de sunet;
efectele speciale ale exploziilor nu arată natural.

Nu este pentru prima data când jocul foarte realist Arma 3, produs de o companie din Cehia, este exploatat în scopul dezinformării. Imagini preluate din joc au fost folosite anterior chiar și de către unele televiziuni pentru a afirma că elicoptere aparținând NATO au fost doborâte în Ucraina.

ADVERTISING

Unul dintre designerii Arma 3 a explicat că ceea ce îl face o sursă predilectă pentru creatorii de dezinformare și conținut fals este faptul că fiecare utilizator are posibilitatea de a-și crea și particulariza propriul scenariu în joc.

Narațiuni alimentate de astfel de conținuturi false/ înșelătoare:

“Armata rusă este foarte eficientă”, “Rusia are capacitatea de a cuceri Ucraina.”;
“NATO este o alianță ofensivă, al cărei scop este distrugerea Rusiei.”
“NATO/ Occidentul au declarat război Rusiei”, “trupele NATO luptă în Ucraina”.

Evaluarea noastră: Imagini și videoclipuri dintr-un joc de simulare militară prezentate drept filmări reale din Ucraina

ADVERTISING

Clipul arată imagini preluate din jocul video Arma 3, nu imagini autentice din războiul din Ucraina.

Disclaimer!

Antifake scoate la suprafață și analizează conținuturi eronate, înșelătoare sau pur și simplu false nu pentru a le amplifica sau a le oferi o vizibilitate nedorită în spațiul public, ci pentru a crește nivelul de conștientizare publică pe marginea lor.