Africa se rupe mai repede decât se credea! Descoperirea ar putea schimba și povestea originilor umane

Africa se rupe mai repede decât se credea! Descoperirea ar putea schimba și povestea originilor umane
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

O echipă de cercetători a descoperit că scoarța terestră din estul Africii este mult mai subțire decât se credea, semn că procesul prin care continentul se fracturează este deja într-un stadiu avansat. Concluzia ridică inclusiv o ipoteză nouă despre motivul pentru care regiunea păstrează atât de multe fosile umane vechi.

Studiul, publicat în Nature Communications, s-a concentrat asupra Riftului Turkana, o zonă tectonică din Kenya și Etiopia, care face parte din vastul sistem al Riftului Est-African.

ADVERTISING

Acolo, placa africană și placa somaleză se îndepărtează lent una de alta, cu aproximativ 4,7 milimetri pe an. Procesul durează de zeci de milioane de ani, însă noile date arată că ruptura este mai avansată decât estimau geologii, scrie Science Daily.

„Am descoperit că procesul de riftare este mai avansat și că scoarța este mai subțire decât credea oricine”, spune Christian Rowan, autorul principal al studiului.

Scoarța s-a subțiat până la un prag critic

Cercetătorii au analizat date seismice de mare precizie pentru a reconstrui structura subterană a regiunii. În centrul Riftului Turkana, scoarța terestră are doar aproximativ 13 kilometri grosime. În afara zonei de rift, aceasta depășește 35 de kilometri.

ADVERTISING

Diferența indică un fenomen numit „necking” - o etapă critică în care scoarța se întinde și se subțiază în centru, similar modului în care se îngustează o bucată de caramel când este trasă din ambele capete.

Pe măsură ce scoarța devine mai subțire, ea se fragilizează, iar în timp, continentul se poate separa complet.

„Am ajuns la pragul critic al degradării scoarței”, explică Anne Bécel, unul dintre oamenii de știință implicați în studiu.

Procesul nu este însă unul rapid. Riftul Turkana a început să se formeze acum aproximativ 45 de milioane de ani, iar cercetătorii estimează că vor mai trece alte câteva milioane până când în regiune ar putea apărea un nou bazin oceanic. În etapa finală, magma va crea crustă oceanică nouă, iar apa Oceanului Indian ar putea pătrunde în interiorul riftului.

ADVERTISING

Descoperirea are efecte dintre cele mai diverse

Regiunea Turkana este celebră pentru fosilele umane descoperite aici. Peste 1.200 de fosile de hominizi vechi de până la 4 milioane de ani au fost găsite în această zonă - aproximativ o treime din totalul descoperirilor similare din Africa.

Până acum, mulți cercetători au considerat că zona a fost un centru major al evoluției umane. Noua cercetare propune însă o altă explicație: nu neapărat aici au evoluat mai mulți strămoși umani, ci aici condițiile geologice au conservat mai bine urmele lor.

După o perioadă intensă de activitate vulcanică, începutul procesului de „necking” a făcut ca terenul să se scufunde lent. Astfel s-au acumulat rapid sedimente fine, ideale pentru conservarea fosilelor.

„Condițiile erau perfecte pentru păstrarea unui registru fosil continuu”, spune Rowan.

Ipoteza nu schimbă doar modul în care cercetătorii privesc evoluția continentelor, ci și felul în care interpretează istoria umană timpurie. Potrivit autorilor studiului, Riftul Turkana oferă în prezent o oportunitate rară: oamenii de știință pot observa în timp real o etapă esențială din procesul prin care continentele se rup și se transformă în oceane.