Inteligenţa artificială ar putea reprezenta o ameninţare ”mai urgentă” pentru umanitate decât schimbările climatice, a declarat pionierul inteligenţei artificiale Geoffrey Hinton, care a demisionat recent de la grupul Alphabet, proprietarul Google.
Geoffrey Hinton, cunoscut ca fiind unul dintre „naşii inteligenţei artificiale”, a anunţat recent că a părăsit Alphabet, după un deceniu la firmă, spunând că doreşte să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca aceasta să-l afecteze pe fostul său angajator.
Munca lui Hinton este considerată esenţială pentru dezvoltarea sistemelor AI contemporane. În 1986, el a fost coautor al lucrării fundamentale ”Learning representations by back-propagating errors”, o piatră de hotar în dezvoltarea reţelelor neuronale care stau la baza tehnologiei AI.
În 2018, i s-a acordat Premiul Turing, ca recunoaştere a descoperirilor sale în cercetare. Dar acum se numără printre un număr tot mai mare de lideri tehnologici care îşi exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila ameninţare reprezentată de AI, dacă maşinile ar obţine o inteligenţă mai mare decât oamenii şi ar prelua controlul planetei.
”Nu mi-ar plăcea să devalorizez schimbările climatice. Nu mi-ar plăcea să spun că nu ar trebui să vă faceţi griji pentru schimbările climatice. Şi acesta este un risc uriaş. Dar cred că acest lucru ar putea ajunge să fie mai urgent”, a spus Hinton, într-un interviu citat de Reuters.
El a adăugat: ”Odată cu schimbările climatice, este foarte uşor să recomanzi ce ar trebui să faci: nu mai arde carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru asta nu este deloc clar ce ar trebui să faci”.
OpenAI, susţinută de Microsoft, a declanşat în noiembrie startul unei curse tehnologice, când a pus la dispoziţie publicului chatbot-ul ChatGPT, alimentat de inteligenţă artificială.
A devenit curând aplicaţia cu cea mai rapidă creştere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori lunari în două luni.
În aprilie, CEO-ul Twitter, Elon Musk, s-a alăturat miilor de oameni care au semnat o scrisoare deschisă prin care cerut o pauză de şase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, recent lansat de OpenAI.
Printre semnatari se numără CEO-ul Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deţinut de Alphabet, şi colegii pionieri ai inteligenţei artificiale Yoshua Bengio şi Stuart Russell.
În timp ce Hinton împărtăşeşte îngrijorarea semnatarilor că AI s-ar putea dovedi a fi o ameninţare existenţială pentru omenire, el nu a fost de acord cu întreruperea cercetării.
”Este cu totul nerealist. Sunt în tabăra care crede că acesta este un risc existenţial şi este suficient de aproape încât ar trebui să lucrăm foarte mult acum şi să punem o mulţime de resurse pentru a ne da seama ce putem face în privinţa asta”, a spus el.
În Uniunea Europeană, un comitet de parlamentari a răspuns la scrisoarea susţinută de Musk, cerându-i preşedintelui american Joe Biden să convoace un summit global privind direcţia viitoare a tehnologiei, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Săptămâna trecută, comitetul a convenit asupra unui set emblematic de propuneri care vizează AI generativă, care ar forţa companii precum OpenAI să dezvăluie orice material cu drepturi de autor folosit pentru a-şi antrena modelele.
Între timp, Biden a purtat discuţii cu o serie de lideri ai companiilor de inteligenţă artificială, inclusiv CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai, şi CEO-ul OpenAI, Sam Altman, la Casa Albă, promiţând ”o discuţie sinceră şi constructivă” cu privire la necesitatea ca firmele să fie mai transparente cu privire la sistemele lor.
”Liderii tehnologiei au cea mai bună înţelegere a acesteia, iar politicienii trebuie să fie implicaţi. Ne afectează pe toţi, aşa că toţi trebuie să ne gândim la asta”, a spus Hinton.