În ziua 1212 de război aflăm că regiunea Herson a fost din nou intens bombardată de forțele ruse, cu nouă civili răniți și infrastructură esențială afectată.
În paralel, Vladimir Putin reia ideea negocierilor de pace, dar pune condiții ambigue privind „legitimitatea” autorităților ucrainene.
Președintele Zelenski solicită intensificarea presiunii internaționale pentru un armistițiu, criticând refuzul Rusiei de a opri ofensiva. Cu toate acestea, Ucraina și Rusia au făcut azi un nou schimb de prizonieri de război.
Rusia recunoaște indirect că pierde trupe masiv în Ucraina: aproximativ 600.000 de soldați sunt pe front, dar cifrele nu reflectă efectele recruților noi (50-60.000 lunar).
Putin a lansat și un avertisment explicit la adresa Germaniei, avertizând că o eventuală livrare de rachete Taurus către Kiev ar transforma Berlinul într-o parte beligerantă.
În același timp, Rusia își militarizează copiii: concernul Kalașnikov angajează adolescenți în fabrici de armament, iar în școli se predă asamblarea dronelor.
Iar premierul spaniol Pedro Sánchez i-a solicitat oficial secretarului general al NATO, Mark Rutte, ca Spania să fie exceptată de la atingerea noii ținte propuse de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și a cerut o „formulă mai flexibilă”.
Situația pe front
- Civili răniți la Herson - În ultimele 24 de ore, atacurile rusești asupra regiunii Herson au provocat rănirea a nouă civili și distrugerea mai multor obiective de infrastructură rezidențială. Potrivit autorităților ucrainene, au fost vizate 34 de localități prin bombardamente de artilerie și drone. Victimele au fost raportate în localitățile Komyshany, Romashkovo, Bilozerka, Beryslav, Antonivka și orașul Herson. Printre pagubele materiale se numără locuințe, clădiri de apartamente, o clinică de urgență, o conductă de gaz și o unitate de pompieri.
- Zelenski a vizitat blocul tăiat de rachetă - Volodimir Zelenski a vizitat astăzi blocul de nouă etaje din cartierul Solomianskii al capitalei, spintecat în parte de la subsol şi până la acoperiş de o rachetă rusească, relatează Euronews. Preşedintele ucrainean a depus flori la locul atacului și s-a întâlnit cu echipe de intervenţie de urgenţă.
Ce se întâmplă în Rusia
- Adolescenți ruși, recrutați de Kalașnikov - Concernul Kalashnikov, principalul producător de arme al Rusiei, recrutează adolescenți de 16 ani și peste pentru „muncă de vară” în fabricile de armament, potrivit Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării. Tinerii sunt învățați să lucreze ca frezori, lăcătuși sau turnători și primesc salarii de circa 300 de dolari pe lună. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai largă a Kremlinului de militarizare a tinerei generații și de acoperire a deficitului de forță de muncă din industria de apărare. Programe similare funcționează deja în zone precum Alabuga, unde elevii montează drone Shahed. De asemenea, școlile din Rusia au introdus cursuri obligatorii de asamblare a dronelor.
- Ucraina lovește în inima Rusiei - Atacul masiv cu drone lansat de Ucraina în 1 iunie, denumit „Operațiunea Pânza de Păianjen”, a avut un impact psihologic major asupra Rusiei, forțând relocarea și adăpostirea avioanelor de bombardament. Experții OSINT au documentat mutarea bombardierelor strategice Tu-95 de la baza Olenya, în regiunea arctică Murmansk, după ce Ucraina a susținut că a distrus întreaga flotă de acolo. Rusia a început să construiască adăposturi pentru aeronave la mai multe baze, inclusiv în Crimeea. Potrivit specialiștilor, atacul a demonstrat că Rusia nu mai are un „teren sigur” și că Ucraina poate lovi infrastructuri critice aflate la mii de kilometri de linia frontului.
- Economia Rusiei, la un pas de recesiune - Ministrul rus al economiei, Maksim Reșetnikov, a declarat că Rusia este „la un pas” de recesiune, în ciuda reducerii recente a dobânzii de politică monetară de la 21% la 20%. În cadrul Forumului Economic de la Sankt Petersburg, el a admis că indicatorii economici arată o răcire vizibilă, iar companiile se plâng de luni de zile de costurile ridicate ale creditelor. Guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, a explicat că scăderea PIB-ului reflectă o „ieșire din supraîncălzire”, însă oficiali din sectorul bancar avertizează asupra riscurilor. Aleksander Vediahin, de la Sberbank, susține că Rusia riscă o „răcire excesivă” a economiei, dacă dobânzile nu scad spre 12–14%.
Alte informații relevante
- Un nou schimb de prizonieri - Ucraina și Rusia au anunțat joi că au efectuat un nou schimb de prizonieri de război, în cadrul acordului convenit pe 2 iunie la Istanbul, transmit Reuters și AFP. Niciuna din părți nu a precizat cifra exactă a prizonierilor implicați în acest schimb. Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cei mai mulți dintre ucrainenii eliberați au fost luați prizonieri în primele luni ale invaziei declanșate de Rusia în februarie 2022. Conform consiliului de coordonare ucrainean pentru prizonieri de război, este vorba despre soldați "grav bolnavi sau răniți". Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că militarii ruși eliberați se află pe teritoriul Belarusului, unde primesc "întreaga asistență psihologică și medicală".
- Putin se declară „deschis” la negocieri, dar are o condiție - Vladimir Putin a afirmat că Rusia dorește să încheie războiul „cât mai repede posibil” și că este deschis negocierilor de pace, inclusiv unei întâlniri directe cu Volodimir Zelenski. Condiția? Occidentul trebuie să înceteze să „împingă Ucraina la luptă”, a declarat liderul rus în fața unor jurnaliști internaționali. Putin a adăugat că nu contează cine reprezintă Ucraina în negocieri, dar acordul final trebuie să fie semnat de „autorități legitime” – un atac voalat la legitimitatea lui Zelenski. Putin a menționat că o nouă rundă de negocieri ar putea avea loc după 22 iunie.
- Avertismentul lui Putin: Germania ar deveni „parte beligerantă” - Președintele rus a avertizat Germania că ar deveni direct implicată în războiul din Ucraina dacă aprobă livrarea de rachete Taurus către Kiev. Declarația vine pe fondul presiunilor interne și externe asupra Berlinului de a furniza aceste rachete de croazieră cu rază lungă, capabile să lovească ținte aflate la peste 500 km. Putin a minimalizat potențialul lor impact militar, susținând că ele „nu vor opri avansul forțelor ruse”, dar a avertizat că o asemenea mișcare ar reprezenta o „escaladare periculoasă” cu implicații militare și politice pentru Germania.
- Rusia admite pierderi uriașe de trupe în Ucraina - Ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, Andrei Kelin, a confirmat fără intenție amploarea pierderilor suferite de armata rusă în Ucraina. Într-un interviu pentru CNN, Kelin a afirmat că aproximativ 600.000 de soldați ruși luptă în prezent pe front - o cifră apropiată de estimările Kievului și sub cele vehiculate anterior de Vladimir Putin (700.000 în iunie 2024). Totodată, diplomatul a susținut că Rusia recrutează 50.000-60.000 de voluntari lunar, însă nu a putut explica de ce efectivele active scad, în ciuda acestui aflux de trupe. Statul Major ucrainean estimează pierderile rusești din 2025 la peste 217.000 de militari. Potrivit ISW, Rusia pierde între 35.000 și 45.000 de oameni lunar.
- Ambasadorul Rusiei în UK amenință - Andrei Kelin, ambasadorul Rusiei în Marea Britanie, a declarat că Ucraina are două opțiuni: fie acceptă condițiile impuse de Moscova pentru un acord de pace, fie se confruntă cu o „capitulare în condiții mult mai grele”. Kelin a afirmat că armata rusă se află în ofensivă și că în luna mai ar fi cucerit aproximativ 600 km² - cifră contestată de surse independente. Diplomatul a respins orice propunere de încetare a focului sprijinită de SUA și a insistat ca Ucraina să recunoască anexarea Crimeei și a altor regiuni ocupate.
- Zelenski cere mai multă presiune pe Rusia - După atacul cu rachete asupra unui bloc de nouă etaje din Kiev, soldat cu 28 de morți și 142 de răniți, președintele Volodimir Zelenski a cerut intensificarea presiunilor internaționale asupra Rusiei. Liderul ucrainean a vizitat locul tragediei alături de oficiali de rang înalt și a calificat atacul drept dovada clară că Moscova respinge orice propunere de armistițiu. Lovitura de marți face parte dintr-un val masiv de atacuri aeriene, cu peste 440 de drone și 32 de rachete lansate de Rusia, în contextul noii ofensive de vară.
- Spania nu acceptă noul obiectiv NATO - Premierul spaniol Pedro Sánchez i-a solicitat oficial secretarului general al NATO, Mark Rutte, ca Spania să fie exceptată de la atingerea noii ținte propuse de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare. În schimb, Madridul estimează că 2,1% din PIB ar fi suficient pentru a răspunde nevoilor de investiții ale armatei spaniole. Liderul guvernului spaniol a argumentat că o astfel de țintă ar fi „nerezonabilă și contraproductivă”, subliniind că propunerea Statelor Unite este „incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră asupra lumii”.
- Rusia va continua să livreze petrol și gaze Ungariei - Livrările de petrol și gaze naturale rusești către Ungaria vor continua, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul unei vizite în Rusia, transmite Reuters. "Am convenit cu oficialii ruși precum și cu liderii companiilor energetice să ne menținem cooperarea, în pofida eforturilor Bruxelles-ului și Kiev-ului de a le submina. Livrările de petrol vor continua, la fel ca și livrările de gaze via TurkStream, proiectul centralei nucleare Paks II merge mai departe", a postat Peter Szijjarto pe X. Comisia Europeană a anunțat marți că intenționează să oprească efectiv importul de gaze și petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2027, în pofida opoziției exprimate de Ungaria și Slovacia.