Austria își menține veto privind aderarea României și a Bulgariei la Schengen cu granițele terestre, a anunțat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner.
Controalele la frontierele terestre sunt încă necesare, iar o includere în acest stadiu ar fi greșită, a declarat acesta, într-un interviu acordat ziarului „Presse”, transmite TVR Info.
Karner a mai spus că vrea să mențină dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen, dar că nu impune condiții concrete celor două țări.
”Nu este vorba doar de România și Bulgaria. Întregul sistem de migrație este într-o situație dezastruoasă. Nu eu sunt cel care dă note pentru România și Bulgaria. Fac campanie la nivel european pentru un sistem funcțional. Iar acest lucru se va întâmpla doar dacă granița externă va fi protejată. Aceasta este, de asemenea, o parte esențială a noului pact privind azilul și migrația asupra căruia UE a convenit și pe care trebuie să îl punem în aplicare. Numai atunci va putea exista din nou o libertate deplină de circulație în UE”, a declarat Karner.
Ministrul austriac a adăugat că ”împreună cu România și Bulgaria, am făcut acum un pas înainte cu Schengen aerian și, de altfel, și cu Schengen maritim - și trebuie să continuăm să avansăm pas cu pas”.
Declarațiile ministrului de Interne austriac au loc în contextul în care România a aderat doar parțial la Schengen, cu spațiile aerian și maritim, miza principală a negocierilor fiind aderarea terestră.
Cele 5 angajamente pe care și le-a luat România pentru intrarea parțială în Schengen
Mai multe condiții specifice există în decizia și anexele de aderare parțială la Schengen a României, decisă la finalul anului trecut, prin votul unanim al țărilor membre UE.
Europarlamentarul REPER Alin Mituţa a prezentat atunci, "în lipsa clarificărilor din partea premierului", condiţiile cuprinse în decizia şi anexele de aderare.
"După mult amatorism şi bâlbâieli de ultim moment ale guvernului României, iată că aseară s-a votat decizia: intrăm (parţial) în Schengen!", afirmă Alin Mituţa. Europarlamentarul REPER arată, într-o postare pe Facebook, ce conţin decizia şi anexele de aderare la Schengen.
"Pentru început cu frontierele aeriene şi maritime iar pentru cele terestre există doar un angajament de a discuta în 2024. Nu e suficient, dar e mai bine decât nimic. Detaliile le găsim în decizie.
1. Ridicarea controalelor în aeroporturi şi porturi se va face la 31 martie 2024.
2. Austria, România şi Bulgaria au semnat o declaraţie cu 5 angajamente:
I. Controale sporite la frontierele cu Turcia şi Serbia. Aici nu este nicio problemă;
II. Controale multi-filtru la frontierele terestre între România-Ungaria şi Bulgaria-România. Aici nu este deloc bine pentru că în loc să eliminăm controalele pentru tirurile de marfă, le amplificăm;
III. Preluarea rapidă a azilanţilor care intră prin România sau Bulgaria. Nu e o problemă pentru că deja avem această obligaţie prin regulamentul Dublin;
IV. Ofiţeri de control austrieci şi europeni în aeroporturi dar şi controale inopinate în aeroporturile din Austria. În principiu, nicio problemă, controalele inopinate sunt deja posibile; important e să nu se facă abuzuri iar inopinatele să devină regulă;
V. Angajament de a discuta funcţionarea Schengen în 2024. Deja era pe agendă;
3. Important: angajament de a discuta în 2024 o dată pentru aderarea cu frontierele terestre în funcţie de progresul pe cele 5 elemente".
Alin Mituţa subliniază că "este prea puţin" şi că "România putea obţine un calendar mai precis pentru ridicarea frontierelor terestre în 2024".
"Una peste alta, e o veste bună faptul că facem acest prim pas concret către Schengen însă problema frontierelor terestre, cele mai importante, rămâne de rezolvat", a mai declarat europarlamentarul.