România și Bulgaria au fost primite parțial în spațiul Schengen, doar cu frontierele aeriene și maritime, în urma deciziei privind aplicarea acquis-ului Schengen adoptată sâmbătă seara, de către Consiliul UE. Controalele la frontierele interne aeriene și maritime cu cele două țări și între acestea se vor ridica începând cu 31 martie 2024.
Decizia, votată de toate statele UE, menționează și că în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru eliminarea controalelor și la frontiera terestră. Decizia nu prevede obligații noi pentru România, susține Ministerul român de Interne.
Ce prevede decizia adoptată sâmbătă seara
”Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22:38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria. În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene şi navale ale României începând cu luna martie 2024”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Interne.
În data de 30 decembrie 2023, între orele 20:00h şi 22:00h, Decizia Consiliului UE a fost votată de toate Statele Membre al UE.
Potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, ”Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră”.
”Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere şi combaterea migraţiei ilegale, precum şi aplicarea Regulamentului Dublin. România aplică deja măsurile sus menţionate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conţine obligaţii noi pentru România”, se mai arată în comunicatul MAI.
Potrivit documentului citat, Decizia Consiliului UE este însoţită de două declaraţii politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria şi alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere şi de aplicare a Regulamentului Dublin, precum şi angajamentul politic de a continua în 2024 discuţiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.
Anterior, în cursul serii, Austria confirmase acordul cu România şi Bulgaria referitor la "Schengen Air", prin Ministerul de Interne de la Viena. Totuși, sursa citată a ținut să precizeze că în prezent nu există negocieri privind aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen fără frontiere şi, prin urmare, nu există nicio dată fermă pentru aceasta.
De asemenea, în media austriacă se menționa că cele trei condiţii ale Austriei pentru acest acord ar fi cuprinse în textul de acord trimis către preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.
Cele trei condiții erau sporirea desfăşurării agenţiei UE de protecţie a frontierelor Frontex în România şi Bulgaria, precum şi alocarea de bani de către Comisia Europeană pentru protecţia frontierelor externe ale celor două ţări, plus o întărire a controalelor la frontierele terestre. Acceptarea solicitanţilor de azil din Austria, în special din Afganistan şi Siria, de către România şi Bulgaria era o altă condiţie cerută de Viena.
Reacții de la București
Președintele Klaus Iohannis spune că decizia privind intrarea în Spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, din martie 2024, este un prim pas important, dar trebuie continuate eforturile instituţionale şi diplomatice.
”În continuare obiectivul prioritar al României rămâne acela de a aplica integral acquis-ul Schengen, prin parcurgerea şi a ultimei etape, respectiv eliminarea controalelor la frontierele terestre interne, aşa cum prevede şi Decizia Consiliului UE adoptată astăzi”, a transmis Klaus Iohannis, prin intermediul unui comunicat.
Și premierul Marcel Ciolacu salută decizia, pe care o atribuie guvernului pe care îl conduce, un rezultat venit după „13 ani de eșecuri și umilințe”.
„Am promis, am făcut! Acum este oficial: din martie, se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vom putea emite vize Schengen. După 13 ani de eşecuri şi umilinţe, acest Guvern a pornit un proces care de astăzi este ireversibil. Anul viitor vom continua eforturile pentru a închide definitiv acest proces”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.
Iar președintele PNL, Nicolae Ciucă, subliniază că toți miniștrii liberali au făcut o prioritate din dosarul Schengen, admiterea României în Spaţiul Schengen fiind astfel „o promisiune îndeplinită”.
”Fiind vorba despre cel mai important obiectiv de ţară după integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO, PNL a lucrat continuu pentru atingerea acestui proiect de ţară. Toţi miniştrii liberali ai Afacerilor Interne, ai Justiţiei şi ai Afacerilor Externe din 2019 până azi au făcut din dosarul Schengen o prioritate„, a comunicat Nicolae Ciucă.
Liderul USR, Cătălin Drulă, spune că „România nu are de ce să accepte jumătăți de măsură ca mari victorii. Românii merită să intre în Schengen, total, nu pe bucăți. Şi-au câştigat acest drept cu multă muncă şi seriozitate. Politicienii români care au gafat în ultimele luni pe acest subiect, cei care s-au împăunat cu laurii victoriei atunci când ea nu există trebuie să răspundă politic și să explice public, transparent, cu ce noi condiții neplăcute vine la pachet aderarea parțială din martie 2024”.
Reacții de la UE
Dinspre UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat decizia Consiliului UE, pe care o consideră „un pas major înainte”.
„O zi de mare mândrie pentru România şi Bulgaria”, a scris von der Lyen într-un mesaj pe reţeaua X, publicat în română şi bulgară.
„Decizia de a elimina controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu România şi Bulgaria reprezintă un pas major înainte, pentru ele şi pentru spaţiul Schengen”, mai spune Ursula von der Leyen.
„Se aşteaptă ca o decizie a Consiliului în această privinţă (ridicarea controalelor la frontierele terestre - n.r.) să fie luată într-un termen rezonabil”, spune și Comisia Europeană în comunicat.
Comisiarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, este chiar mai optimistă. Ea spune că integrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei ar putea veni chiar în 2024. Este anul în care vor fi alegeri europene, iar din toamnă va funcţiona probabil o nouă Comisie Europeană.
Și preşedintele Consiiului European, Charles Michel, a menţionat că „urmează să vină” şi „perspectiva” intrării depline în Schengen, şi cu transportul terestru.
„Felicitări României şi Bulgariei pentru extinderea Schengen pentru pasagerii din transportul maritim şi aerian. Un pas mult aşteptat pentru ca cetăţenii români şi bulgari să se bucure mai uşor de libertatea de circulaţie, urmând să vină şi perspectiva transportului terestru”, a scris Charles Michel pe X.