Guvernul bulgar a precizat că, în înţelegerea cu Austria cu privire la aderarea la Air Schengen, nu a acceptat în privinţa migranţilor nicio condiţie suplimentară faţă de cele prevăzute în Regulamentul Dublin, care stabileşte că prima ţară prin care un migrant intră în UE este responsabilă cu tratarea cererii sale de azil.
Pentru a-şi ridica veto-ul asupra aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, Austria a cerut consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE pentru a combate valul de migranţi, inclusiv prin alocarea în acest scop de finanţări europene suplimentare, şi preluarea de către România şi Bulgaria a solicitanţilor de azil sosiţi în Austria, în special afgani şi sirieni.
Aceste condiţii se regăsesc acum în declaraţia comună pe care Austria a convenit-o cu Bulgaria şi România pentru aderarea parţială a celor două ţări la spaţiul Schengen, relatează Euractiv şi agenţia Novinite.
Dezminţind recente "dezinformări", serviciul de presă al guvernului bulgar a precizat că acesta nu acceptă condiţii suplimentare legate de refugiaţii afgani şi sirieni sosiţi în Austria, adică îi va prelua numai pe aceia pentru care Bulgaria a fost prima ţară de intrare în UE, aşa cum prevede Regulamentul Dublin.
"Bulgaria nu acceptă şi nu poate accepta persoane pentru care nu este responsabilă", se arată în declaraţia guvernului de la Sofia.
În schimb, acesta confirmă că şi-a asumat angajamentul de a colabora cu Austria şi România pentru a limita "deplasările secundare" ale solicitanţilor de azil, de asemenea conform regulamentelor europene.
Aceasta include aplicarea strictă a Regulamentului Dublin şi readmisia persoanelor în căutare de protecţie internaţională pentru care Bulgaria este responsabilă ca ţară de primă intrare, subliniază guvernul bulgar.
România și Bulgaria au fost primite parțial în spațiul Schengen, doar cu frontierele aeriene și maritime, în urma deciziei privind aplicarea acquis-ului Schengen adoptată sâmbătă seara, de către Consiliul UE. Controalele la frontierele interne aeriene și maritime cu cele două țări și între acestea se vor ridica începând cu 31 martie 2024.
Decizia, votată de toate statele UE, menționează și că în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru eliminarea controalelor și la frontiera terestră. Decizia nu prevede obligații noi pentru România, susține Ministerul român de Interne.