Un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) lansează acuzații grave împotriva conducerii instituției, susținând că a fost înlăturat din anchetele penale ca urmare a unor relații personale între șefii DNA și suspecți din dosarele pe care le instrumenta.
Magistratul Neculai Cârlescu a depus o sesizare oficială la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), invocând încălcarea independenței sale profesionale, arată o anchetă publicată de Recorder.
Cârlescu a fost scos din activitatea de urmărire penală în ianuarie 2025 și transferat la o secție fără atribuții în investigarea dosarelor, chiar în momentul în care pregătea extinderea anchetei într-un caz de mare impact public - implicarea fostului șef al ASF, Nicu Marcu, în afacerea Euroins.
Mutarea a fost dispusă fără consultare, printr-o simplă notă semnată de procurorul-șef al DNA, Marius Voineag. În ultima zi de activitate la fosta secție, Cârlescu l-a pus sub acuzare pe Marcu pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Relații personale și rude angajate la ASF
Procurorul susține că înlăturarea sa a fost motivată de legături personale între Voineag și conducerea ASF. În sesizarea către CSM, Cârlescu arată că sora procurorului-șef al DNA, Camelia Vlădescu, a fost angajată în ASF în perioada mandatului lui Marcu, într-o poziție bine remunerată.
Potrivit informațiilor publicate de Recorder, angajarea ar fi avut loc fără concurs, la insistențele conducerii ASF, iar ulterior Vlădescu a fost avansată rapid.
Dosarul Euroins, clasat la o lună după schimbarea procurorului
Deși ordonanța de punere sub urmărire penală a fost emisă, dosarul a fost ulterior infirmat de conducerea secției și clasat definitiv la DNA în martie 2025. La scurt timp după această decizie, Nicu Marcu a fost numit șef al ORNISS – instituție care gestionează informațiile clasificate din România.
Cârlescu reclamă că măsurile luate de superiorii săi au fost o formă mascată de a-l exclude din dosare sensibile.
Pe lângă dosarul ASF, Cârlescu susține că a fost împiedicat să continue mai multe anchete privind infracțiuni de corupție comise în instituții precum Primăria Capitalei și CEC Bank.
În sesizarea către CSM, magistratul susține că șeful său de secție, Ionuț Ardeleanu, i-a cerut frecvent să trimită prin e-mail proiectele de ordonanțe pentru aprobare înainte de emitere, încălcând astfel independența procurorului.
Articol denigrator publicat de o publicație deținută de un inculpat
Imediat după ce a cerut CSM apărarea independenței, Cârlescu a devenit ținta unui articol apărut în ziarul „Adevărul”, care l-a acuzat de violență domestică și afaceri incompatibile cu statutul de magistrat.
Informațiile nu erau însoțite de probe, iar soția procurorului a transmis ulterior un drept la replică în care respinge categoric acuzațiile.
Publicația este controlată de omul de afaceri Cristian Burci, inculpat într-un dosar pe care Cârlescu îl avea în lucru.
Decizie controversată a Inspecției Judiciare
Deși documentul Inspecției Judiciare admite existența unor suspiciuni privind influențele exercitate asupra procurorului, raportul final nu a constatat afectarea independenței sale. Inspectorul de caz a minimalizat cererea ca ordonanțele să fie trimise pentru aprobare înainte de emitere, numind-o „o rugăminte” și nu un ordin.