Un dosar care conţinea informaţii ultrasecrete care au contribuit la evaluarea americană potrivit căreia Rusia a încercat să influenţeze alegerile americane din 2016 în favoarea lui Donald Trump a dispărut din ultimele zile ale preşedinţiei acestuia, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune.
În ianuarie 2017, Biroul Directorului Naţional al Serviciilor de Informaţii a publicat o evaluare care constata că preşedintele rus Vladimir Putin şi guvernul său au desfăşurat o campanie de dezinformare şi atacuri cibernetice pentru a „ajuta şansele electorale ale lui Trump” prin denigrarea rivalei sale democrat, Hillary Clinton.
Informaţiile despre Rusia au fost incluse, alături de alte documente, într-un dosar pe care Trump a cerut CIA să îl trimită la Casa Albă chiar înainte de a-şi încheia mandatul, pentru a putea declasifica materiale legate de ancheta FBI privind interferenţa Rusiei în scrutinul din 2016, a precizat sursa.
Trump a calificat în mod repetat ancheta FBI referitoare la amestecul Rusiei în alegeri ca fiind nejustificată.
Materialele care se refereau la Rusia includeau informaţii brute extrem de secrete colectate de SUA şi de aliaţii din NATO, astfel că există temeri acum că metodele folosite pentru a colecta informaţiile ar putea fi compromise, a adăugat sursa.
Dispariţia dosarului a stârnit îngrijorări atât de profunde, încât guvernul s-a oferit anul trecut să informeze Comisia de informaţii a Senatului, care a acceptat, a precizat sursa.
Sursa Reuters a spus că dosarul conţinea şi alte informaţii legate de investigaţia „Crossfire Hurricane" a FBI, inclusiv materiale privind originile dovezilor colectate de consilieri ai lui Trump şi solicitări formulate greşit ale FBI pentru mandate de interceptare telefonică. De asemenea, erau incluse un schimb de SMS-uri anti-Trump între Peter Strzok şi Lisa Page, doi funcţionari FBI care au fost implicaţi în anchetă, a precizat sursa. O mare parte din aceste materiale nu sunt considerate sensibile, a adăugat sursa. Ele au fost incluse într-o versiune considerabil redactată a dosarului, care a fost declasificată şi postată în cinci părţi pe site-ul FBI în 2022.
Într-un document al unei instanţe federale depus în august de John Solomon, un jurnalist conservator, dosarul a fost descris ca având o grosime de 25 de centimetri.
Trump l-a desemnat pe Solomon ca reprezentant autorizat să acceseze documentele din timpul preşedinţiei sale la Arhivele Naţionale. Documentul judecătoresc preciza că Mark Meadows, care a fost ultimul şef de cabinet al lui Trump, a fost implicat în gestionarea dosarului dispărut şi în elaborarea, împreună cu Solomon, a unei strategii de publicare a materialelor pe care Trump intenţiona să le declasifice.
În dosarul depus de Solomon în instanţa federală se spune că, chiar înainte ca Trump să părăsească funcţia, după ce a fost învins de preşedintele american Joe Biden, Solomon a fost informat de Meadows că Trump intenţiona să ordone declasificarea materialelor din dosar. Cu două zile înainte de încheierea mandatului său, se arată în document, Trump şi Meadows i-au spus lui Solomon că dosarul a fost declasificat.
La 19 ianuarie, Meadows l-a invitat pe Solomon la Casa Albă pentru a examina câteva sute de pagini declasificate şi a discuta despre publicarea materialelor, se arată în document. Lui Solomon i-au fost furnizate copii. În timp ce acesta începea să pregătească un articol pentru site-ul său, a primit un telefon de la Casa Albă care îi cerea să returneze copiile pentru redactarea de noi materiale. „Meadows i-a promis lui Solomon că va primi dosarul revizuit", se arată în document. „Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată", a precizat sursa.
De atunci, nu a mai existat nicio urmă a versiunii clasificate.
Personalul care se ocupă de campania prezidenţială a lui Trump nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii şi nici Mark Meadows, menţionează Reuters.