Peste jumătate dintre votanții americani consideră că Joe Biden, 81 de ani, e prea în vârstă pentru a rămâne încă patru ani la Casa Albă. Dar după curajoasa călătorie în Israel și discursul către națiune ținut din Biroul Oval, în data de 20 octombrie, situația tinde să se schimbe.
Biden și-a asumat riscuri mari. Exact cum o spune chiar el, consilierii „m-au anunțat că am fost primul președinte în funcție care s-a dus în Israel în mijlocul unui război”.
A făcut-o pentru a le demonstra cetățenilor americani că are vitalitate, energie și e capabil să administreze și noua criză din Orientul Mijlociu, alături de complicatul război din Ucraina.
E imposibil să nu ai inima strânsă atunci când Joe Biden urcă sau coboară scările avionului Air Force One. Să nu te întrebi dacă nu se va prăbuși la următorul pas. E greu să nu te gândești la posibila lui nouă gafă, eroare de adresare sau bâlbâială, dar în același timp e la fel de dificil să nu privești cu uimire abilitatea de negociere, soluțiile politice pe care le găsește, seriozitatea și determinarea cu care-și face datoria.
Nu ne retragem
Democrații au încercat să-i găsească un înlocuitor, dar au dat greș. Partidul nu are și nu va avea, pentru alegerile din 2024, un candidat mai influent, mai puternic și mai popular ca Joe Biden, indiferent dacă va câștiga sau va pierde în fața lui Donald Trump.
„…Vladimir Putin neagă faptul că Ucraina are sau a avut vreodată un stat real. El susține că Uniunea Sovietică a creat această țară. Și, cu doar două săptămâni în urmă, a anunțat întreaga lume că, dacă Statele Unite își retrag sprijinul militar, se vor retrage și aliații noștri, iar Ucraina va mai avea <o săptămână de trăit>. Dar noi nu ne retragem”, a spus, simplu, Joe Biden în discursul său către America.
Din modul în care președintele SUA a formulat declarația, bineînțeles, discutată înainte și scrisă de consilierii Casei Albe, reiese clar că singura speranță a lui Vladimir Putin de a câștiga războiul e aceea ca Washingtonul să nu mai transfere arme și bani Kievului.
Peisajul politic american, cu un an înainte de alegerile prezidențiale, e unul dinamic, tensionat și impredictibil. Nimeni nu poate spune cine are cele mai mari șanse să conducă SUA, începând cu ianuarie 2025 și cum vor arăta cele două camere ale Congresului american.
În acest moment, există un conflict deschis între republicani, care dețin majoritatea locurilor în Camera Reprezentanților, dar nu reușesc să voteze un speaker (președinte) după ce tot ei l-au demis pe Kevin McCartney.
Confruntarea dintre parlamentarii „lui Trump” și republicanii moderați a intrat în a treia săptămână, o parte a legislativului SUA fiind blocat în toată această perioadă.
Din nou Biden și Trump
E imposibil ca aceste frământări interne provocate de fostul președinte american Donald Trump, care încearcă să revină la Casa Albă, să nu aibă un impact asupra publicului american, avantajându-i pe Biden și pe democrați.
Pe de altă parte, e greu de presupus ca, fără un eveniment neașteptat, confruntarea pentru președinția SUA să nu fie o reeditare a celei din 2020 când votanții americani au avut de ales între Biden și Trump.
Ultimul conduce detașat grupul de candidați care caută nominalizarea partidului pentru a intra în cursa pentru Casa Albă.
În data de 15 ianuarie 2024 va avea loc, în statul Iowa, prima rundă de alegeri primare în interiorul Partidului Republican. Pe primul loc, în sondajele de opinie, e Donald Trump, cu 57% dintre voturile republicanilor, pe locul doi e Ron de Santis, guvernatorul statului Miami, cu 15%.
Se poate spune că fostul președinte american nu are contracandidat în interiorul partidului în ce privește nominalizarea pentru Casa Albă.
De aceea, sunt șanse minime ca în toamna anului 2024 să nu asistăm la o nouă confruntare între Donald Trump și Joe Biden, controversatul miliardar fiind și biletul câștigător pentru Vladimir Putin.
Speranța lui Putin
Într-o discuție cu Jacek Rostovski, un expert politic britanico-polonez, care a vizitat România, participând la Conferința „Puterea Inovării”, acesta a spus că e posibil ca războiul din Ucraina să continue pe parcursul anului 2024, iar alegerile din SUA să fie cele care vor dicta direcția viitoare a conflictului.
„Singurul mod în care Rusia ar putea câștiga războiul e ca Donald Trump să câștige alegerile prezidențiale, iar republicanii să oprească ajutorul militar către Ucraina”, a declarat Jacek Rostovski, pentru spotmedia.ro.
„… dacă s-ar întâmpla ceva rău în Statele Unite, ucrainenii ar putea căuta o înțelegere cu Rusia. Și Vladimir Putin ar vrea, probabil, să ajungă la un acord, pentru că i-ar fi teamă, dacă insistă prea mult, ca americanii să nu se răzgândească.
Ar exista o anumită stabilizare pentru o perioadă de timp, iar apoi ar putea apărea tot felul de evoluții greu de creionat acum. Dar dacă Joe Biden rămâne la Casa Albă, am putea asista la sfârșitul războiului în termen de săptămâni”, a mai spus expertul polonez.
Jacek Rostovski a subliniat că strategia lui Vladimir Putin se bazează pe două componente, una dintre ele constă în speranța că Donald Trump va redeveni președintele SUA, iar cea de a doua e găsirea de soluții să nu se considere în Rusia că a pierdut războiul. „Altfel, va fi eliminat rapid”, a adăugat Rostovski.
Cine are prima șansă?
Joe Biden are o susținere populară de 40,4%, în ușoară creștere după atacul Hamas asupra Israelului și turneu său diplomatic din această țară.
Cel mai ridicat nivel de încredere din acest an s-a înregistrat în ianuarie, atunci când a avut 43%, dar după aceea a intrat din nou sub pragul de 40%.
Pariul lui Vladimir Putin pe Donald Trump e unul destul de riscant pentru că Biden, ca președinte în funcție, în contextul luptelor interne din Partidul Republican și al problemelor juridice ale fostului locatar al Casei Albe, are prima șansă de a câștiga un nou mandat. Desigur, situația se poate schimba de la o zi la alta.
Războiul din Ucraina și cel din Israel vor fi temele principale din dezbaterea cu privire la politica externă a SUA între candidații la președinție, iar confruntarea politică de anul viitor va defini modul în care se vor încheia sau nu cele două crize care pun în pericol echilibrul internațional.
Procesele lui Donald Trump
Fostul președinte Donald Trump se confruntă cu un total de 19 acțiuni în justiție. Aceste cazuri pot fi clasificate în trei teme principale:
- Infracțiuni financiare: Aceste cazuri susțin că Trump s-a implicat în nereguli financiare care i-au sporit averea.
- Insurecția din 6 ianuarie 2021: Unele procese se referă la rolul lui Trump în insurecția de la Capitoliul SUA.
- Interferențe în alegerile din 2020: În mai multe procese, acuzațiile sunt că Trump a intervenit în procesul electoral.
Pe lângă acestea, există numeroase investigații și procese care implică imperiul de afaceri al lui Trump, gestionarea de către acesta a unor documente sensibile de la Casa Albă și eforturile de a anula rezultatul nefavorabil de la alegerile prezidențiale din 2020.
De asemenea, el este dat în judecată de legislatori, ofițeri de poliție, nepoata sa Mary Trump, scriitoarea E. Jean Carroll (a cărei acuzație de viol o neagă) și fostul său avocat Michael Cohen cu care a făcut o înțelegere.