Un compromis cu privire la proiectul reformei judiciare care împarte Israelul a fost prezentat luni în Knesset (Parlamentul israelian), o propunere scrisă de către un fost ministru al Justiţiei, Daniel Freidman, directorul Universităţii din Tel Aviv Giora Yaron şi un profesor de drept, Youval Elbashan, care vrea „să evite un haos juridic”, potrivit autorilor textului.
După prezentarea, în ianuarie, a unui proiect de lege susţinut de către unul dintre cele mai de dreapta Guverne din istoria Israelului, condus din decembrie de către Benjamin Netanyahu, manifestaţii se succed în fiecare săptămână în întreaga ţară, pentru a denunţat ceea ce detractorii reformei cataloghează drept o derivă antidemocratică.
„Sistemul judiciar şi mai ales Curtea Supremă necesită o mare reformă (...). Noi am ajuns la un compromis în vederea reducerii disensiunilor”, a anunţat Youval Elbashan, care s-a prezentat ca „un om de stânga, dar în favoarea unei reforme” şi a prezentat o propunere de conciliere, în cadrul unei audieri în faţa membrilor Comisiei Legilor a Knessetului, la Ierusalim.
„Această propunere va permite evitarea unui haos juridic şi să se ajungă la un compromis”, se arată în text.
Preşedintele Comisiei, Simcha Rothman, a apreciat că textul „poate fi o bază de negocieri”.
„Există diferenţe importante între proiectul nostru şi acest text, dar este un început bun în vederea lansării unor negocieri şi înţelegerii faptului că există subiecte de dezbătut”, a declarat Simcha Rothman.
În forma actuală, reforma vrea să limiteze în mod considerabil posibilitatea ca Curtea Supremă să invalideze legi şi să acorde coaliţiei politice majoritare aflate la putere puterea de a numi judecători.
Proiectul de lege vrea să interzică, între altele, Curţii Supreme să invalideze orice nouă lege fundamentală.
Legile fundamentale fac oficiu de Constituţie în Israel, iar capacitatea de a judeca constituţionalitatea legilor este una dintre prerogativele Curţii Supreme.
În compromisul prezentat Comisiei luni, autorii subliniază că o lege fundamentală nu poate fi respinsă efectiv de către Curtea Supremă, dar că este necesară o majoritate calificată de 70 de voturi în vederea adoptării unei legi fundamentale în Parlament, şi nu o majoritate simplă - de 61 din 120 de voturi - ca în prezent.