Opt state membre ale Uniunii Europene, aflate pe flancul estic, vor cere la un summit organizat marți la Helsinki, la care participă și președintele Nicușor Dan, alocări dedicate din bugetul UE pentru apărare, argumentând că presiunea militară și hibridă exercitată de Rusia nu mai poate fi gestionată exclusiv din bugete naționale.
Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, liderii Finlandei, Suediei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Bulgariei vor susține că securitatea „țărilor din prima linie” trebuie tratată ca o responsabilitate comună a Uniunii. „Consolidarea flancului estic al Europei trebuie să devină o responsabilitate comună pentru Europa”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal.
Summitul, o premieră inițiată de prim-ministrul finlandez Petteri Orpo, are loc pe fondul unei îngrijorări crescânde privind acțiunile Rusiei din ultimele luni: incursiuni ale avioanelor militare rusești în spațiul aerian estonian, drone ajunse adânc pe teritoriul Poloniei și României, blocaje repetate ale traficului aerian lituanian dinspre Belarus și avertismente voalate ale Moscovei la adresa Finlandei după aderarea la NATO. „Rusia este o amenințare pentru Europa… mult în viitor”, a spus Orpo într-un interviu pentru Helsingin Sanomat.
- Nicușor Dan merge în Finlanda: Iau cu mine îngrijorările societății legate de funcționarea Justiției
În centrul discuțiilor de la Helsinki se află accesul la fonduri europene. Statele din prima linie cer Comisiei Europene să propună „noi posibilități financiare pentru țările de frontieră și instrumente bazate pe solidaritate”.
În proiectul de buget multianual 2028–2034, Comisia intenționează să majoreze de cinci ori cheltuielile pentru apărare, până la 131 de miliarde de euro, iar o parte din aceste fonduri ar putea fi direcționată către flancul estic.
De asemenea, este discutată posibilitatea lansării unui nou instrument financiar similar programului SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat finanțării achizițiilor militare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat recent că există solicitări pentru un „al doilea SAFE”, după ce primul a fost suprasubscris.
Discuțiile au loc într-o săptămână-cheie pentru UE, înaintea Consiliului European care va decide dacă sunt deblocate 210 miliarde de euro din active rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei. În același timp, diferențele de viziune dintre statele membre devin tot mai vizibile: în timp ce unele capitale vest-europene critică dur Washingtonul, țările de pe flancul estic avertizează că retorica antiamericană riscă să slăbească angajamentul SUA față de apărarea colectivă a NATO, considerată esențială în fața amenințării ruse.