UDMR susține reorganizarea administrativ-teritorială a României, inclusiv comasarea unor comune, pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea serviciilor publice.
Formațiunea pune însă o condiție esențială: orice modificare a limitelor administrative trebuie făcută numai după consultarea locuitorilor și cu respectarea angajamentelor internaționale ale României. Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat la Digi24 că astfel de hotărâri nu trebuie impuse de la București.
Fostul vicepremier a explicat că reticența UDMR față de reducerea numărului de localități are și rădăcini istorice. El a amintit că, inclusiv în perioada comunistă, au existat tentative de modificare forțată a structurii unor unități administrativ-teritoriale, cu efecte asupra componenței etnice a comunităților.
„Noi, ca reprezentanți ai comunității maghiare, trebuie să avem grijă în primul și în primul rând la acest aspect”, a declarat Tanczos Barna.
Senatorul a subliniat că orice proces de comasare, separare sau modificare a granițelor administrative trebuie să țină cont de voința comunităților afectate și de obligațiile internaționale asumate de România, care interzic schimbarea forțată a limitelor administrative în scopul modificării componenței etnice.
În acest context, UDMR consideră că organizarea unui referendum sau, cel puțin, consultarea directă a locuitorilor trebuie să reprezinte o etapă obligatorie înaintea oricărei decizii. „Să nu se ia decizia la București, deasupra capului comunității locale”, a insistat fostul vicepremier.
Tanczos Barna consideră că reorganizarea este justificată mai ales în cazul comunelor foarte mici, unde cheltuielile administrative sunt disproporționate față de numărul locuitorilor. El a dat exemplul localităților cu doar câteva sute de oameni, care au în continuare primar, viceprimar, secretar, consiliu local și numeroși angajați.
În astfel de situații, comasarea a două sau chiar trei comune ar putea fi necesară pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor oferite populației.
Pe de altă parte, reorganizarea nu trebuie să îngreuneze accesul oamenilor la administrație. Senatorul a avertizat că locuitorii nu ar trebui obligați să parcurgă distanțe de 20-30 de kilometri pentru a ajunge la centrul noii comune, mai ales în zonele în care relieful, munții sau lipsa unor căi directe de acces complică deplasarea. Din acest motiv, fiecare situație trebuie analizată individual, împreună cu comunitatea locală.
Regionalizarea, o reformă dificil de realizat
În ceea ce privește o eventuală regionalizare a României, care ar presupune și desființarea județelor, Tanczos Barna spune că ideea merită discutată, dar consideră puțin probabil ca o asemenea reformă să poată fi adoptată în actualul context politic.
Potrivit acestuia, regionalizarea ar reprezenta o schimbare mult mai amplă decât simpla reorganizare a comunelor și ar necesita o susținere parlamentară consistentă.
„Pentru această reformă profundă, cu un Parlament atât de divizat, atât de fragmentat, nu cred că există forță politică”, a afirmat senatorul UDMR.
El consideră că o astfel de transformare ar putea fi dusă la capăt doar de un partid sau de o coaliție care dispune de o majoritate parlamentară solidă, nu de un guvern care depinde de câteva voturi pentru adoptarea fiecărui proiect legislativ.
Luna trecută, liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Luca Niculescu ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea pentru ceea ce el numeşte reforma administrativ-teritorială şi pentru reorganizarea la nivel guvernamental.
Cele două reforme ar urma să fie realizate până în martie 2027, alături de adoptarea bugetului pentru anul viitor.
