Parfumuri, haine și poșete de lux, cosmetice, un sutien de peste 1.000 de lei și obiecte decorative scumpe. Toate au fost cumpărate din bugetul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), folosind cardurile instituției, potrivit rezultatelor unui control făcut de Ministerul Mediului.
Descoperirile au fost făcute publice sâmbătă de ministra Mediului, Diana Buzoianu, care a anunțat că va trimite raportul la Parchetul General și a cerut demisia conducerii ANM.
Directoarea generală a ANM, Elena Mateescu, a replicat, într-un comunicat, că sesizase Poliția încă din 12 august, în urma unui audit intern, și că o informase pe ministră. Nu explică, însă, cine a folosit cardurile, cine a beneficiat de cumpărături și cum au fost aprobate cheltuielile. Mateescu este la conducerea ANM din 2016.
Separat de scandalul achizițiilor, un proiect european de peste 50 de milioane de euro, derulat de ANM, face obiectul unor verificări preliminare ale Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF), potrivit unei investigații publicate de Context.ro.
Cinci carduri ale instituției, folosite pentru cumpărături
Potrivit Dianei Buzoianu, verificările au început în urmă cu câteva săptămâni, după mai multe sesizări primite de minister. Corpul de control a descoperit că cinci carduri ale ANM au fost utilizate pentru achiziții de haine și accesorii de lux, lenjerie intimă, produse cosmetice și obiecte decorative.
Printre exemplele prezentate de ministră se numără rochii, pijamale, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, poșete, lumânări parfumate și ghivece ornamentale de mii de lei.
Cheltuieli facute în 2025:
- 119.750 de lei pentru parfumuri;
- 85.290 de lei pentru articole vestimentare și accesorii de lux;
- 38.687 de lei pentru odorizante de cameră;
- 30.052 de lei pentru decorațiuni și accesorii de cameră, baie și bucătărie;
- 11.666 de lei pentru produse cosmetice;
- 11.545 de lei pentru trei ceasuri inteligente și accesorii;
- 9.350 de lei pentru două aranjamente florale;
- 6.381 de lei pentru două ghivece ornamentale.
Pentru 2026, lista cuprinde 103.143 de lei pentru haine și accesorii de lux, alți 8.742 de lei într-o categorie separată de articole vestimentare, 12.619 lei pentru parfumuri, 14.216 lei pentru cosmetice și 4.311 lei pentru odorizante de cameră.
În total, exemplele făcute publice însumează 455.752 de lei: 312.721 de lei pentru 2025 și 143.031 de lei pentru 2026. Buzoianu precizează că dezvăluirile reprezintă doar o parte dintre constatările controlului.
Buzoianu cere demisia conducerii și sesizează Parchetul
Ministra Mediului a anunțat că raportul va fi transmis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a cerut demisia conducerii ANM.
„Am primit mai multe sesizări care au stat la baza cererii de a fi realizat acest control în cadrul ANM, dar nu mi-aș fi putut imagina niciodată că asemenea aberații și o asemenea bătaie de joc pe banii publici ar putea fi descoperită în urma oricărui control.
În aceste condiții, având în vedere că aceste aspecte sunt doar o mică parte din descoperirile corpului de control, în orice stat normal conducerea ANM ar trebui să își dea astăzi demisia.
Dacă acest lucru nu se va întâmpla, luni vom convoca de urgență o ședință cu echipa juridică din Ministerul Mediului pentru a analiza toate căile legale pe care le putem urma.”
Reacția Elenei Mateescu: un audit intern și o sesizare din august
Într-un punct de vedere transmis presei, Elena Mateescu a precizat că, pe 12 august 2026, a depus o sesizare la Secția 2 de Poliție din București, în urma unui audit intern efectuat la ANM. Directoarea instituției a solicitat verificarea unor activități și stabilirea eventualelor măsuri legale. Directoarea ANM susține că o informase și pe Diana Buzoianu.
„Având în vedere ca este o anchetă în curs de desfășurare nu putem face cunoscute detalii privind acest demers. Așteptăm rezultatul anchetei și soluționarea aspectelor sesizate”, a transmis Elena Mateescu.
Un proiect european de peste 50 de milioane de euro, verificat de DLAF
Separat de scandalul achizițiilor, Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) verifică un proiect european de peste 50 de milioane de euro, derulat de ANM pentru modernizarea sistemelor de monitorizare și avertizare meteorologică, potrivit unei investigații Context.ro.
Verificările privesc inclusiv construirea unui centru agrometeorologic la București, a cărui valoare contractuală a crescut de la 4,6 la 5,5 milioane de euro. Și termenul de execuție a fost prelungit, de la 17 la 24 de luni.
DLAF a precizat că verificările sunt preliminare și că va sesiza instituțiile competente dacă descoperă nereguli care impun măsuri legale. Până în prezent, nu au fost anunțate acuzații personale împotriva Elenei Mateescu în legătură cu acest proiect.
Cine este Elena Mateescu
Elena Mateescu conduce Administrația Națională de Meteorologie din 2016, dar întreaga sa carieră profesională este legată de această instituție. A absolvit Facultatea de Agronomie în 1990, an în care s-a și angajat la ANM. A lucrat ca inginer agronom și cercetător, apoi a condus Laboratorul de Agrometeorologie între 2004 și 2011. În perioada 2011-2016 a ocupat funcția de director executiv, înainte de a deveni director general.
Potrivit declarației de avere depuse în iunie 2026, Elena Mateescu a încasat, în ultimul an fiscal raportat, 269.402 lei net din funcția de director general al ANM, echivalentul a peste 50.000 de euro, relatează G4Media. La această sumă se adaugă 24.804 lei pentru calitatea de membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și 1.350 de lei din activitatea de lector universitar.
Directoarea ANM deține două apartamente în București, cu suprafețe de 59 și 57 de metri pătrați, cumpărate în 1992, respectiv 2022, precum și un autoturism Fiat Tipo fabricat în 2016. În conturile bancare are economii de peste 343.000 de lei și aproximativ 3.100 de euro.
Fostul negociator-șef Vasile Pușcaș, bilanț dur la 20 de ani de UE: România a valorificat doar 20-30% din șansele aderării. Ce a mers greșit
Mihai Pintilii și-a decis viitorul după plecarea din Grecia
Blocaj pe Dunăre: Peste 100 de barje nu pot înainta. Armatorii acuză autoritățile că nu fac nimic
România a încasat încă 300 de milioane de euro din fonduri PNRR care fuseseră suspendate. Nazare explică unde se duc banii și ce trebuie făcut mai departe
