România a valorificat doar aproximativ 20–30% din oportunitățile oferite de aderarea la Uniunea Europeană, estimează Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al României cu UE. El consideră că țara a făcut progrese modeste în procesul de integrare europeană și critică lipsa unei strategii de dezvoltare, modul în care au fost folosiți banii europeni și felul în care clasa politică a gestionat perioada de după aderare.
Într-un amplu interviu acordat jurnalistei Oana Despa, de la News.ro, la aproape 20 de ani de la intrarea României în UE, Pușcaș vorbește și despre plecarea unui număr mare de români în străinătate, pe care o consideră una dintre cele mai mari pierderi pentru țară. În privința adoptării monedei euro, fostul negociator-șef estimează că România ar mai avea nevoie de un deceniu pentru a ajunge pregătită în apropierea zonei euro.
România a aderat la UE, dar integrarea a rămas în urmă
Vasile Pușcaș, care a condus negocierile de aderare în perioada 2000–2004, spune că intrarea în Uniunea Europeană trebuia să însemne mai mult decât participarea României la instituțiile europene. Obiectivul era ca politicile europene de dezvoltare să fie aplicate în țară, pentru a îmbunătăți nivelul de trai al populației.
În opinia sa, guvernele care s-au succedat după 2007 nu au avut însă o strategie clară pentru valorificarea avantajelor oferite de apartenența la UE. „Pozele de participare la masa decizională nu sunt suficiente pentru a argumenta că România s-a integrat în procesele interdependențelor din Uniunea Europeană”, afirmă Pușcaș.
El amintește că, la sfârșitul anului 2004, România se afla, în evaluarea sa, la un nivel comparabil cu Polonia. Ulterior, economia românească a înregistrat creșteri, dar țara nu ar fi valorificat toate avantajele competitive pe care le putea obține printr-o strategie de dezvoltare. „România a aderat la Uniunea Europeană, dar a făcut pași modești pe calea integrării europene”, spune fostul negociator-șef.
Raportându-se la potențialul de dezvoltare pe care România îl avea în momentul aderării, Pușcaș estimează că țara a valorificat aproximativ 20–30% din oportunitățile oferite de integrarea europeană.
Banii europeni: preocuparea a fost să-i luăm, nu cum să-i folosim
O parte importantă a criticilor sale privește felul în care România a administrat fondurile europene în ultimele două decenii. Pușcaș susține că, în primele două perioade bugetare europene de după aderare, autoritățile au fost preocupate în primul rând de atragerea banilor, fără să existe o strategie coerentă pentru folosirea lor în dezvoltarea economică și socială.
„Vorbind de fondurile europene, în aproape tot intervalul acestor două decenii, am imaginea guvernelor României milogindu-se cu mâna întinsă să primească ceva din sacul bugetar european”, afirmă el.
Fostul negociator-șef observă însă că abordarea a început să se schimbe în ultimii ani, când fondurile europene au fost privite tot mai mult ca surse de investiții în infrastructura de transport și în cea socială.
El apreciază în special rolul PNRR, care a introdus programe de investiții în bunuri publice, și consideră că progresele recente în acest domeniu se datorează în mare măsură finanțării europene.
De ce au plecat atât de mulți români
Pușcaș vorbește și despre amploarea migrației de după aderarea la UE, fenomen pe care îl descrie drept o pierdere majoră pentru România. El spune că studiile realizate înaintea aderării, inclusiv cele ale Comisiei Europene, nu anticipaseră plecarea unui număr atât de mare de români.
„Este o pierdere enormă şi cu durată medie lungă pentru România”, afirmă fostul negociator-șef.
În opinia sa, plecările nu pot fi explicate doar prin motive economice. Un rol important l-ar fi avut și modul în care clasa politică a gestionat integrarea europeană, fără să ofere cetățenilor o perspectivă clară de dezvoltare în propria țară.
Pușcaș spune că această concluzie se bazează atât pe studii sociologice, cât și pe discuțiile purtate cu români care au emigrat sau intenționau să plece.
El consideră că mulți români au ales să se stabilească în alte state membre ale UE pentru că acolo au găsit condiții mai apropiate de așteptările lor privind funcționarea instituțiilor și respectarea regulilor.
„O concluzie: integrarea europeană trebuie realizată de cetăţeni pentru cetăţeni, nu de elite pentru elite!”, subliniază Pușcaș.
Încă zece ani pentru apropierea de zona euro
Fostul negociator-șef consideră că adoptarea monedei euro ar putea deveni un nou proiect de țară, dar avertizează că România este departe de acest obiectiv. El amintește că, la finalul negocierilor de aderare, exista speranța că România ar putea trece la euro la aproximativ cinci ani după intrarea în UE, cu condiția îndeplinirii criteriilor economice necesare.
Pușcaș susține că obiectivul a fost abandonat încă din prima parte a anului 2005, pe fondul opțiunilor unor grupuri de interese, inclusiv politice.
În prezent, el consideră că România trebuie mai întâi să adopte o strategie de dezvoltare sustenabilă, pe care să o urmeze indiferent de partidele aflate la guvernare. „Având în vedere gradul actual de destructurare economico-financiară, dar şi socio-politică a României, eu cred că ne-ar trebui un deceniu să ne reparăm casa pentru a ajunge sănătoşi în anticamera Zonei Euro”, afirmă Pușcaș.
Clasa politică și proiectele de țară abandonate
Pușcaș critică și faptul că România a avut mai multe încercări de a construi un proiect de țară, dar acestea nu au fost duse până la capăt. „Nu gândirea strategică a lipsit în România, ci voinţa ca aceasta să fie folosită în beneficiul întregii societăţi româneşti”, spune fostul negociator-șef.
El consideră că această situație a afectat încrederea cetățenilor în partidele politice, pe care mulți au ajuns să le perceapă drept grupări preocupate de propriile interese.
Pușcaș critică și deteriorarea culturii politice, pentru care atribuie responsabilitatea elitei politice și intelectuale din România.
În schimb, apreciază eforturile unei părți importante a mediului antreprenorial, care, în opinia sa, a reușit să se dezvolte în mare măsură prin propriile forțe, fără sprijinul strategic pe care statul ar fi trebuit să îl ofere.
În ciuda bilanțului critic, fostul negociator-șef spune că privește cu optimism următoarele decenii ale României în Uniunea Europeană. „Dar eu privesc tot cu optimism spre următoarele decenii ale României în Uniunea Europeană!”, încheie Vasile Pușcaș.
Americanii pregătesc o execuție prin împușcare, transmisă în direct. Ultima de acest fel a avut loc în 1945
Transferul pentru care FCSB insistă: "Am vorbit cu el"
„Nu vreau să creez sentimente de panică”. Luca Niculescu avertizează asupra a două riscuri majore pentru România
Trump permite Rusiei să livreze milioane de tone de motorină în SUA și pe piața mondială. Reacția lui Zelenski
