Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Parchetului General a decis că magistrații își păstrează diurnele speciale calculate ca procent din salariu, în ciuda legii adoptate de Guvernul Bolojan care plafonează diurnele tuturor bugetarilor la 23 de lei pe zi în 2026.
Este vorba de judecători și procurori detașați în interes de serviciu în alte localități decât cea de domiciliu.
PressHub dezvăluie că președintele CSM, judecătorul Liviu Odagiu, şefa Înaltei Curți, celebra Lia Savonea, și procurorul general Cristina Chiriac (recent numită şi apărată de Nicuşor Dan) au stabilit, printr-o minută semnată după o întâlnire desfășurată pe 12 mai, că prevederile Legii 141/2025 nu se aplică magistraților!
Cei trei au invocat că magistrații beneficiază de o reglementare specială, prevăzută de OUG 27/2006, care stabilește o diurnă de 2% pe zi din indemnizația brută lunară pentru judecătorii și procurorii delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu.
„Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi delegaţi sau detaşaţi în altă localitate decât cea de domiciliu beneficiază, în cursul anului 2026, de un cuantum al diurnei (...) de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară”, se arată în documentul semnat de Liviu Odagiu, Lia Savonea și Cristina Chiriac.
Decizia permite păstrarea unor sume consistente pentru magistrați.
Indemnizațiile brute ale magistraților variază între 16.000 de lei și peste 35.000-40.000 de lei pentru funcțiile de conducere de la instanțele supreme.
În aceste condiții, diurna de 2% pe zi poate aduce aproximativ 100.000 de lei în plus anual pentru un magistrat detașat la CSM sau la alte instituții centrale.
Legea 141/2025, promovată de Guvernul Ilie Bolojan ca parte a reformelor fiscale și bugetare, stabilește că pentru anul 2026 diurnele tuturor angajaților plătiți din fonduri publice sunt plafonate la 23 de lei pe zi.
Întâlnirea dintre șefii Justiției nu a fost anunțată public de niciuna dintre instituțiile participante.
Ulterior, pe 14 mai 2026, președintele CSM, Liviu Odagiu, a emis o decizie prin care a oficializat concluziile minutei.
Mai mulți magistrați consultați de G4Media au criticat interpretarea dată de conducerea sistemului judiciar, susținând că Legea 141/2025, fiind mai recentă și aplicabilă strict pentru anul 2026, ar trebui să prevaleze asupra ordonanței din 2006.
Aceștia au afirmat, sub protecția anonimatului, că interpretarea adoptată de conducerea CSM, ÎCCJ și Parchetului General este „excesivă” și avantajează direct sistemul judiciar, fără ca argumentele contrare să poată fi discutate instituțional înainte de luarea deciziei.
Dar nu e prima oară când sistemul de justiţie se consideră stat în stat. Magistraţii şi-au mai decis în trecut singuri unele majorări salariale, pe care Guvernul nu le-a plătit, aşa că au mers în instanţă şi tot ei au decis că statul e obligat să le plătească salariile restante.
Miza a devenit una uriașă: restanțele salariale din justiție se ridică în prezent la aproximativ 2 miliarde de euro, rezultate în urma numeroaselor procese câștigate de magistrați în ultimii ani.
Cel mai recent, Curtea de Apel Bucureşti a obligat Guvernul Bolojan să găsească rapid bani pentru plata salariilor restante ale magistraților.
România va avea din această vară un nou port. Mizează pe cerealele Ucrainei și pe reconstrucția de după război: „Nu avem concurent”
CFR Cluj a luat decizia finală în cazul lui Daniel Pancu
Oamenii de știință au descoperit o semnătură chimică ascunsă care ar putea dezvălui viața extraterestră
România, ruptă în două după căderea Guvernului Bolojan. Trei sferturi dintre români sunt îngrijorați de situația politică - Sondaj INSCOP
