Ambasadorul Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, a provocat un val de reacții după ce a declarat că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia România și Republica Moldova au aceeași limbă și aceeași religie. Politicieni și comentatori unioniști îl acuză că legitimează tezele identitare promovate în perioada sovietică și cer o reacție a Bucureștiului. În privința limbii, afirmația diplomatului intră însă în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care stabilește explicit că limba de stat este româna.
Declarațiile au fost făcute pe 7 iulie, în emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, în timpul unei discuții despre posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România.
Întrebat cum privește o asemenea perspectivă, ambasadorul a răspuns mai întâi că decizia aparține exclusiv celor două state și cetățenilor lor.
„Este într-adevăr o întrebare pe care o poate decide doar poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane. Dacă își doresc să se unească, asta o vor face și nimeni nu poate comenta aceasta”, a afirmat Hubert Knirsch, relatează News.ro.
Diplomatul a continuat însă contestând o parte a premiselor formulate de moderator.
„Eu aș pune sub semnul întrebării ceea ce ați spus despre Republica Moldova, că avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România”, a spus ambasadorul.
El a argumentat că există oameni care consideră că este vorba despre aceeași limbă, dar și persoane care cred că sunt limbi ori religii diferite, iar valorile europene impun respectarea identităților și convingerilor individuale.
Problema factuală: limba oficială este româna
Formularea ambasadorului a provocat controverse deoarece problema denumirii limbii oficiale nu mai este, juridic, una deschisă interpretărilor.
Constituția Republicii Moldova prevede explicit că „limba de stat a Republicii Moldova este limba română”. Formula a fost introdusă în legislație după ce, în martie 2023, președinta Maia Sandu a promulgat legea care a înlocuit în actele normative sintagmele „limba moldovenească” și „limba maternă” cu „limba română”.
Așadar, oamenii se pot defini identitar drept moldoveni sau români și pot folosi în conversația curentă denumiri diferite, însă limba oficială recunoscută de statul Republica Moldova este româna.
Recensământul din 2024 arată că 49,2% dintre respondenți au declarat „moldoveneasca” drept limbă maternă, iar 31,3% româna. Aceste răspunsuri reflectă autodefinirea populației, nu existența juridică sau lingvistică a două limbi oficiale distincte.
Religia: o formulare prea generală
Și referirea la „aceeași religie” necesită nuanțare.
Nici România, nici Republica Moldova nu sunt state cu o singură religie, iar libertatea confesională este protejată. Totuși, în ambele societăți, majoritatea populației care și-a declarat religia este creștin-ortodoxă.
La recensământul din Republica Moldova din 2014, 96,8% dintre cei care au răspuns la întrebarea privind religia s-au declarat ortodocși. Și în România, ortodoxia reprezintă confesiunea dominantă, deși există diferențe regionale și comunități importante aparținând altor culte.
Prin urmare, este corect că cele două state sunt diverse confesional, dar afirmația că nu ar avea aceeași religie dominantă ignoră realitatea demografică.
Dragoș Galbur: Ambasadorul repetă tezele fabricate de URSS
Printre cele mai dure reacții s-a numărat cea a lui Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, formațiune care susține unirea Republicii Moldova cu România.
Galbur l-a acuzat pe ambasador că preia teze identitare construite în perioada sovietică pentru a separa populația dintre Prut și Nistru de România.
„Când un ambasador german repetă tezele identitare fabricate de URSS, se simte ecoul cinic al vechii complicități dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică, în urma căreia Basarabia a fost lăsată pe mâna lui Stalin”, a spus acesta, citat de News.ro.
El a adăugat că identitatea cetățenilor Republicii Moldova nu este „un dosar diplomatic”, iar eventuala unire cu România nu trebuie să primească aprobarea Germaniei.
Afirmația ambasadorului potrivit căreia unirea poate fi decisă numai de cele două state nu sugerează însă că Berlinul ar pretinde un drept de veto. Dimpotrivă, în aceeași intervenție, Knirsch a recunoscut explicit caracterul suveran al unei asemenea decizii.
Cerere pentru o reacție a Bucureștiului
Jurnalistul Răzvan Gheorghe a susținut, la rândul său, că declarația diplomatului reproduce „moldovenismul stalinist” și narațiunile folosite de Rusia pentru a nega legătura identitară și lingvistică dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.
El a cerut Ministerului Afacerilor Externe de la București să reacționeze „cu fermitate” și a calificat declarațiile drept „minciuni și insulte antiromânești”.
Knirsch nu a afirmat însă explicit că moldovenii nu sunt români și nici că limba oficială a Republicii Moldova nu este româna. El a spus că pune sub semnul întrebării ideea unei limbi și religii comune și a invocat existența unor identități și opinii diferite în societate.
Trecutul diplomatic al lui Hubert Knirsch, readus în discuție
Criticii săi au readus în atenție și parcursul diplomatic al ambasadorului.
Hubert Knirsch a lucrat de două ori la Ambasada Germaniei din Moscova: între 2014 și 2018, ca șef al Departamentului Politic, și din nou între 2022 și 2025, într-o funcție de coordonare politică.
În septembrie 2025 a fost acreditat ambasador al Germaniei în Republica Moldova.
Între 2018 și 2022 a fost ambasador în Georgia, unde politicieni din opoziția proeuropeană l-au acuzat că ar fi prea indulgent față de guvernarea de la Tbilisi și față de interesele Rusiei.
Acuzațiile au fost contestate la momentul respectiv de reprezentanții Uniunii Europene, care au condamnat atacurile la adresa diplomatului și au cerut actorilor politici să evite acuzațiile lipsite de respect.
Faptul că un diplomat a lucrat la Moscova nu reprezintă, în sine, o dovadă că susține pozițiile Kremlinului. Activitatea în capitale considerate dificile este o parte obișnuită a carierei diplomatice, iar asemenea acuzații trebuie susținute prin fapte și declarații concrete.
Până la publicarea articolului, Ambasada Germaniei la Chișinău nu prezentase public o clarificare a declarației și nici nuanțase poziția ambasadorului.
