Ţările membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile europene, potrivit unui acord provizoriu între Parlamentul European şi Consiliul UE, arată PE într-un comunicat de presă.
„Înţelegerea de astăzi este un pas important în protejarea valorilor UE. Pentru prima oară am stabilit un mecanism care permite UE să stopeze finanţarea guvernelor care nu respectă valori precum statul de drept”, a declarat co-raportorul finlandez Petri Sarvamaa, membru al grupului PPE, după încheierea negocierilor, conform sursei citate.
Nu au fost făcute compromisuri în ceea ce priveşte valorile şi PE s-a asigurat că statul de drept este respectat de toate statele membre ale UE, a adăugat Sarvamaa.
„Nu am făcut compromisturi privitor la valori: ne-am asigurat că statul de drept este văzut în contextul valorilor UE, consfinţit în tratate, cum ar fi independenţa sistemului judiciar. Fiecare încălcare a statului de drept va fi acoperită de acest mecanism: de la încălcările individuale până la cele sistemice sau recurente pentru care nu exista un mecanism până acum”, a completat finlandezul.
77% dintre europeni insistă ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept
Beneficiarii finali nu vor fi pedepsiți
La rândul ei, co-raportoarea Eider Gardiazabal Rubial din Spania care face parte din grupul S&D a precizat că este crucial faptul că beneficiarii finali nu vor fi pedepsiţi pentru greşelile guvernelor şi că vor continua să primească fonduri pe care se pot baza, chiar şi după ce a fost declanşat mecanismul de condiţionare.
„Pentru noi a fost crucial faptul că beneficiarii nu au fost pedepsiţi pentru greşelile guvernelor acestora şi că vor continua să primească fondurile promise şi se vor putea baza pe ele, chiar şi după ce este declanşat mecanismul de condiţionalitate. Putem spune cu mândrie că am obţinut un sistem puternic care le va garanta protecţia”, a afirmat Eider Gardiazabal Rubial.
Acordul urmează să fie adoptat în mod formal de Parlamentul European şi de către miniştrii UE, mai arată sursa citată.
În ce cazuri se aplică mecanismul
Europarlamentarii au reuşit să asigure că noua normă nu este aplicată doar când fondurile UE sunt folosite în alte scopuri, cum ar fi cazuri de corupţie sau fraudă.
Mecanismul va fi aplicat şi aspectelor sistemice corelate cu valorile fundamentale ale UE pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi libertatea, democraţia, egalitate şi respectarea drepturilor omului inclusiv drepturile minorităţilor.
Negociatorii PE au insistat şi ca frauda fiscală şi evaziunea fiscală să fie considerate posibile încălcări, incluzând ambele cazuri şi lărgind aria şi probleme recurente.
Statul de drept: PE vrea să readucă Ungaria și Polonia pe calea cea bună
Mai mult, negociatorii Parlamentului European au reuşit să introducă un articol specific care clarifică aspectele care ţin de încălcări prin oferirea câtorva exemple, cum ar fi situaţiile care ameninţă independenţa sistemului judiciar sau eşuarea în a corecta decizii arbitrare sau injuste şi limitarea mijloacelor legate de îndreptare.
Crucial a fost faptul că eurodeputaţii au reuşit să păstreze un puternic aspect preventiv al mecanismului: nu doar că acesta poate fi declanşat când încălcarea afectează direct bugetul, dar şi când există un risc serios că s-ar putea întâmpla acest lucru, asigurând astfel că mecanismul previne posibile situaţii în care fonduri UE ar putea finanţa acţiuni care sunt în conflict cu valorile Uniunii Europene.
Beneficiarii pot face plângeri online
Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE - cum sunt studenţii, fermierii, organizaţiile neguvernamentale nu vor fi pedepsiţi pentru acţiunile guvernelor, europarlamentarii au insistat că aceştia pot face plângeri către Comisia Europeană pe platforma online, iar instituţia îi va ajuta să primească sumele cuvenite.
Comisia Europeană va avea şi posibilitatea să efectueze corecţii financiare prin reducerea viitoarei rate la sprijinul oferit de UE ţării respective.
Eurodeputaţii au reuşit să scurteze timpul în care instituţiile UE îl vor avea în adoptarea măsurilor împotriva unui stat membru, dacă sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept, la un maxim de 7-9 luni (comparativ cu 12-13 luni, cum a fost iniţial cerut de Consiliul UE).
Cioloș: Guvernele şi politicienii care pun în pericol independenţa Justiţiei nu vor mai avea acces la banii europeni
Liderul PLUS, Dacian Cioloş, preşedinte al Grupului Renew din Parlamentul European, a afirmat, în acest sens, că guvernele şi politicienii care pun în pericol independenţa Justiţiei şi care nu respectă valorile europene nu vor mai avea acces la banii europeni.
”După negocieri grele în care Renew a avut un rol fundamental, Parlamentul European a ajuns la un acord în acest sens cu Consiliul şi Comisia Europeană.
Fondurile din viitorul buget european 2021-2027, dar şi din programul de relansare economică Next Generation EU vor fi legate de respectarea statului de drept şi a valorilor europene.
În acelaşi timp, ne-am asigurat că beneficiarii finali ai fondurilor - întreprinzătorii, agricultorii, organizaţiile neguvernamentale, oamenii cinstiţi care au nevoie de sprijin financiar european - nu vor fi afectaţi şi nu vor deveni victime ale acţiunilor ilegale ale guvernelor şi politicienilor lor”, a transmis, joi, Dacian Cioloş, care a precizat că ”guvernele şi politicienii care pun în pericol independenţa justiţiei şi care nu respectă valorile europene nu vor mai avea acces la banii europeni”.
Potrivit lui Cioloş, ”respectarea statului de drept şi a valorilor europene, protejarea independenţei Justiţiei şi lupta anticorupţie sunt elemente fundamentale ale angajamentului politic al USR PLUS şi al Renew Europe”.
”Am putut face asta la nivel european. Vom putea cu siguranţă face acelaşi lucru şi în ţară, dacă vom avea încrederea tuturor celor care vor o Românie fără hoţie”, a mai transmis Cioloş.
