Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a promulgat sâmbătă amendamentul constituțional care îi încheie imediat mandatul, deși a avertizat că procedura afectează statul de drept și marchează „un moment de cotitură” pentru democrația constituțională ungară.
Amendamentul a fost adoptat pe 13 iulie de Parlament, cu 139 de voturi pentru și șase împotrivă. Partidul Tisza al premierului Péter Magyar deține o majoritate de două treimi, suficientă pentru modificarea Constituției fără sprijinul opoziției. Parlamentarii Fidesz, formațiunea fostului premier Viktor Orbán, au boicotat votul, relatează Reuters.
Textul prevede încetarea imediată a mandatului lui Sulyok, invocând „pierderea gravă a încrederii” societății în șeful statului. Sulyok fusese ales de Parlament în februarie 2024, cu voturile majorității Fidesz, într-o perioadă în care Orbán controla atât Guvernul, cât și legislativul.
Până la alegerea unui nou președinte, funcția va fi exercitată interimar de președinta Parlamentului, Ágnes Forsthoffer. Noul șef al statului va fi ales tot de Parlament și va rămâne în funcție până la intrarea în vigoare a unei noi Constituții sau cel mult cinci ani.
De ce a semnat Sulyok legea care îl demite
Președintele ungar nu are un drept nelimitat de veto asupra modificărilor constituționale.
Sulyok a explicat că nu a avut motive juridice pentru a refuza promulgarea, deoarece amendamentul fusese adoptat cu majoritatea cerută de Constituție și respecta formal procedura parlamentară. În opinia sa, rolul președintelui nu este să blocheze o modificare constituțională doar pentru că este direct afectat de aceasta.
El a semnat însă amendamentul cu rezerve explicite.
„Al șaptesprezecelea amendament la Constituție a marcat un moment de cotitură în democrația constituțională a Ungariei”, a transmis Sulyok, potrivit Reuters.
Fost judecător și președinte al Curții Constituționale, Sulyok a avertizat că schimbarea regulilor constituționale pentru înlăturarea unei persoane aflate deja în funcție slăbește securitatea juridică și independența instituțiilor.
Péter Magyar declarase anterior că, dacă Sulyok nu semnează amendamentul în termen de cinci zile, majoritatea parlamentară va începe procedura de destituire împotriva sa. Prin urmare, refuzul promulgării nu ar fi împiedicat neapărat înlăturarea, ci ar fi deschis o a doua procedură politică.
De ce a vrut Péter Magyar să îl înlăture
Péter Magyar îl consideră pe Sulyok unul dintre oficialii prin care influența lui Viktor Orbán a continuat după pierderea alegerilor din aprilie 2026.
Magyar i-a cerut repetat să demisioneze, acuzându-l că, în perioada guvernării Fidesz, nu și-a îndeplinit rolul constituțional de reprezentant al unității naționale și nu a încercat să limiteze măsurile prin care Orbán a concentrat puterea în Guvern și în partid.
Sulyok a refuzat să plece voluntar, susținând că mandatul său fusese acordat conform Constituției și că schimbarea majorității parlamentare nu justifică automat înlocuirea șefului statului.
Magyar a prezentat amendamentul drept parte a mandatului primit de la alegători pentru a înlătura „bastioanele” instituționale construite de Fidesz în cei 16 ani de guvernare Orbán.
Problema noii puteri este că numeroase funcții importante nu depind direct de Guvern. În perioada în care Fidesz avea majoritate constituțională, persoane apropiate partidului au fost instalate pentru mandate lungi la conducerea Președinției, Curții Constituționale, instituțiilor de control, procuraturii și presei publice.
Victoria electorală a Tisza a schimbat Guvernul și Parlamentul, dar nu i-a înlăturat automat pe titularii acestor funcții.
Ce mai schimbă amendamentul
Înlăturarea lui Sulyok este numai una dintre prevederile celui de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală a Ungariei.
Textul introduce o limită de 12 ani pentru mandatele parlamentarilor. Măsura poate scoate din viitoarele legislaturi numeroși politicieni Fidesz cu mandate îndelungate și este prezentată de Tisza drept o modalitate de a împiedica transformarea funcției parlamentare într-o carieră pe viață.
Amendamentul stabilește și vârsta obligatorie de pensionare de 70 de ani pentru judecătorii Curții Constituționale.
Prevederea îl obligă să plece pe actualul președinte al Curții, Péter Polt, un aliat vechi al lui Viktor Orbán. Polt fusese anterior procuror general și era considerat una dintre figurile centrale ale sistemului juridic construit de Fidesz.
Guvernul Tisza spune că aceste schimbări sunt măsuri tranzitorii, necesare înaintea elaborării unei noi Constituții. Magyar a anunțat pentru toamnă o consultare publică amplă și ulterior un referendum asupra noului text constituțional.
De ce reforma este controversată
Critica principală nu privește numai persoanele îndepărtate, ci metoda folosită.
Organizații pentru drepturile omului și experți în drept constituțional susțin că un mandat în curs nu ar trebui întrerupt printr-o modificare constituțională construită special pentru titularul funcției.
Human Rights Watch a avertizat că înlăturarea printr-o modificare constituțională rapidă a președintelui și a șefului Curții Constituționale riscă să submineze eforturile de refacere a statului de drept, deoarece procedura nu oferă garanții suficiente și nu a fost precedată de o consultare reală.
Organizația mai spune că guvernul are motive legitime să repare efectele celor 16 ani de guvernare Fidesz, dar că „scopul nu justifică mijloacele” și compară metoda cu practicile folosite anterior de Fidesz.
Comitetul Helsinki din Ungaria a criticat și perioada de numai cinci zile acordată consultării publice pentru un amendament care schimbă conducerea statului, mandatele parlamentarilor și componența Curții Constituționale.
Comisia de la Veneția a trimis experți în Ungaria pentru a analiza reforma și efectele sale asupra ordinii constituționale.
Magyar răspunde că situația nu poate fi corectată fără înlocuirea persoanelor care au fost numite de Fidesz pentru mandate lungi și care pot bloca reformele votate de noua majoritate.
Ce putere are, de fapt, președintele Ungariei
Ungaria este o republică parlamentară. Puterea executivă aparține Guvernului și premierului, iar președintele are în principal atribuții de reprezentare și garantare a funcționării constituționale.
Șeful statului promulgă legile, poate cere Parlamentului să le reexamineze și poate sesiza Curtea Constituțională înainte de promulgare. De asemenea, propune premierul după alegeri, numește anumiți oficiali și reprezintă formal unitatea națiunii.
Deși nu conduce politica de zi cu zi, funcția poate deveni importantă atunci când există conflicte între instituții sau când președintele trebuie să decidă dacă trimite o lege la Curtea Constituțională.
Magyar l-a acuzat pe Sulyok că a exercitat aceste atribuții formal și că nu a contestat legile controversate adoptate în ultimii ani ai guvernării Orbán.
Un test pentru noua putere
Înlăturarea lui Sulyok arată viteza cu care Péter Magyar încearcă să restructureze instituțiile după victoria din aprilie.
Guvernul a început deja reorganizarea presei publice și a serviciilor de securitate, a eliminat sau restructurat instituții create de Fidesz, a inițiat măsuri anticorupție și a apropiat din nou Ungaria de Uniunea Europeană și Ucraina.
Majoritatea de două treimi îi permite să modifice aproape orice lege și inclusiv Constituția. Aceeași putere care îi permite să demonteze instituțiile controlate de oamenii lui Orbán îi permite însă și să concentreze rapid puterea în jurul noii majorități.
Miza următoare este alegerea succesorului lui Sulyok. Dacă Tisza numește un apropiat politic fără un proces credibil și fără garanții de independență, criticile privind înlocuirea unui sistem de control politic cu altul vor deveni mai puternice.
Dacă noul președinte este o figură independentă, iar viitoarea Constituție este elaborată prin consultare și referendum, Magyar va putea susține că intervenția a fost una tranzitorie, destinată să închidă perioada în care Fidesz controlase instituțiile pentru mandate care depășeau durata guvernării.
