Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a răspuns la acuzațiile referitoare la pierderea unei sume din cererea de plată nr. 3 din PNRR. El arată că responsabilitatea le aparține guvernelor anterioare care au întârziar reformele necesare.
„O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, a scris Pîslaru, sâmbătă, pe Facebook.
Potrivit ministrului, responsabilitatea legată de cerere de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență aparține Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Pîslaru susține că guvernul respectiv a întârziat depunerea cererii, dar și faptul că jaloanele necesare nu fuseseră îndeplinite, iar în perioada de remediere, Executivul amânase măsurile.
„Conform aranjamentelor operaționale inițiale, reformele în cauză din cererea de plată 3 trebuiau finalizate în trimestrul 1 2023. Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător.
A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele. Comisia a constatat că nu mișcă nimic și a decis în mai 2025 suspendarea parțială a plății pentru cele 4 reforme – pensile speciale, AMEPIP și numirile în CA-uri din domeniul energiei și transporturilor”, se arată în mesajul publicat de Dragoș Pîslaru.
Ministrul a menționat și situația dificilă a Guvernului Bolojan care trebuia să întreprindă un program amplu de măsuri într-un timp foarte scurt.
- Problemele principale care trebuiau rezolvate:
- pensiile speciale: responsabil - Ministerul Muncii;
- operaționalizarea AMEPIP: responsabil - Secretariatul General al Guvernului
- guvernanța companiilor de stat din energie: responsabil - Ministerul Energiei;
- guvernanța companiilor de stat din transporturi: responsabil - Ministerul Transporturilor.
„România a primit un termen de 6 luni pentru a repara problemele, până la 28 noiembrie 2025. Când Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025, timpul rămas era extrem de scurt. Practic, am avut doar câteva luni pentru a încerca să reparăm întârzieri acumulate în ani de zile. Am reparat cât s-a putut. În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni”, a precizat Pîslaru.
„Cu un efort diplomatic la nivel înalt și cu un excepțional efort la nivel tehnic, am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro care erau inițial suspendați", a adăugat el.
Pîslaru enumeră și motivele pentru care s-au pierdut 458,7 milioane Euro:
„- Pentru că pensiile speciale au fost amânate de 6 ori din cauza judecătorilor CCR numiți politic.
- Pentru că AMEPIP trebuia să fie un organism independent, însă politicienii au ales să îl populeze cu sinecuri. Pentru ca AMEPIP dacă ar fi fost operational cu adevărat, trebuia să ardă cu amenzi pe toate instituțiile care nu respectau legea (OUG 109) și nu organizau concursuri pe bune. Pentru că dacă am fi avut reformă, s-ar fi deranjat băieții deștepți din companiile de stat.
- Pentru că în companiile din energie și transporturi, politicienii au trimis tot pilele de la partid, în loc să organizeze selecții corecte și transparente, bazate pe profesionalism și integritate.”
„Asta este realitatea”, scrie ministrul, precizând că această situație reiese din documentele oficiale ale Comisiei Europeneși pe care a decis să le publice pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. "Pentru că românii au dreptul să ştie adevărul", conchide el.
