În cele din urmă, rezultatele la alegerile parlamentare de duminică, din Republica Moldova, au fost mai bune decât îndrăzniseră aliații occidentali să spere.
Partidul pro-european PAS al președintei Maia Sandu a obținut o victorie categorică, confirmând calea spre vest a acestei foste republici sovietice cu 2,4 milioane de locuitori, reltează The Guardian.
Victoria puternică a venit în ciuda mai multor rapoarte cu privire la amestecul Rusiei în alegeri.
- Filmul alegerilor din Republica Moldova: Alerte cu bombă, atac cibernetic și Poliția în alertă pentru proteste violente (Foto&Video)
- Rezultate alegeri Moldova. Numărarea voturilor s-a încheiat. Partidul Maiei Sandu are 50,20%. Câte mandate ia în noul Parlament
- Maia Sandu, după victoria zdrobitoare în alegerile din Moldova: Am demonstrat lumii întregi că suntem curajoși și demni. Nu ne-am lăsat intimidați
De la ultimele alegeri parlamentare din 2021, invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina vecină a dus la stabilirea a 135.000 de persoane în Moldova - cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din lume - și la un șoc al prețurilor la energie care a dus inflația la un vârf de 34%.
În ciuda acestor obstacole, PAS a înregistrat o scădere a cotei de voturi cu mai puțin de 3% față de 2021.
Pentru Maia Sandu, fost consilier la Bănca Mondială, realeasă președinte al Moldovei în 2024, aceasta este o victorie categorică. Ea își dorește ca Moldova să adere la UE până în 2030.
- Rezultate alegeri Moldova. Liderii UE răsuflă ușurați: Ușa noastră este deschisă
- Victoria pro-europenilor din Moldova: Lecția dată României
Cu o majoritate parlamentară sigură, ar trebui să fie mai ușor să se impună reformele politice și economice exigente necesare pentru aderarea la uniune.
A fost un rezultat la fel de important pentru UE, care a investit capital politic în Moldova. Comisia Europeană a promis 1,9 miliarde de euro (1,7 miliarde de lire sterline) în granturi și împrumuturi pentru Moldova, pentru a construi drumuri, spitale și rețele de internet, pentru a stimula economia și a accelera intrarea sa în piața unică europeană.
Luna trecută, liderii Germaniei, Franței și Poloniei au efectuat o vizită comună de mare anvergură în Moldova, cu ocazia aniversării independenței țării, pentru a-și exprima solidaritatea.
„Lupta nu s-a încheiat”
Dar momentele de bucurie sunt temperate de înțelegerea faptului că acesta este doar un capitol dintr-o poveste lungă.
„Lupta nu s-a încheiat”, a declarat luni fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, la o conferință pe teme de securitate desfășurată la Varșovia. „Desigur, suntem foarte hotărâți să ducem la bun sfârșit reformele, cu toate provocările”, a spus ea.
Clara Volintiru, directoarea biroului de la București al German Marshall Fund (GMF), organizație internațională care promovează cooperarea transatlantică, a declarat că este clar că mobilizarea electorală în favoarea blocului patriotic pro-Moscova nu a fost masivă.
Dar asta nu înseamnă că „tacticile de manipulare și interferență” ale Rusiei au eșuat, a avertizat ea, interferența Rusiei concentrându-se pe întregul ciclu electoral, nu doar pe votul de duminică.
„Scopul interferenței Rusiei este de a amplifica neîncrederea societății, de a diminua încrederea pe care publicul din Moldova o are nu doar în guvernul și președintele său, ci și în viitorul său european”, a spus ea.
În perioada premergătoare votului, autoritățile moldovene au acuzat Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro în încercarea de a influența rezultatele. Kremlinul a negat orice amestec în alegerile din Republica Moldova.
Republica Moldova este „un laborator”
Volintiru a declarat că Republica Moldova este „un laborator” în care Rusia testează „o gamă largă de instrumente și tactici” care ar putea fi utilizate în alte democrații europene.
Analista a citat sondaje nepublicate de la centrul StratCom al guvernului moldovean, care au arătat că 70% din populație resimțea un nivel ridicat de anxietate.
„Există o anxietate și o frică larg răspândite în rândul populației. Și acesta este scopul final al interferenței Rusiei, nu doar pentru a promova o opțiune politică sau alta, ci pentru a se asigura că întregul proces democratic este contestat sau că există îndoieli asupra acestuia”, a spus ea.
În acest context, Republica Moldova își asumă obiectivul ambițios de a adera la UE până în 2030. Este un standard ridicat. În ultimii 18 ani, UE a admis o singură țară, Croația, pe fondul unei neîncrederi larg răspândite în procesul de extindere din Europa de Vest, în special în Franța, Danemarca și Olanda.
În prezent, discuțiile de aderare a Republicii Moldova la UE sunt blocate, deoarece guvernul ungar, prietenos cu Kremlinul, refuză aderarea Ucrainei.
Rezistența Ungariei în privința începerii negocierilor de aderare la UE a Ucrainei afectează și Republica Moldova. Chișinăul nu poate deschide primul capitol de negocieri fiindcă procesul urma să aibă loc simultan.
Președintele Consiliului European, António Costa, încearcă să rezolve problema prin eliminarea cerinței ca fiecare etapă din procesul de negociere să fie aprobată în unanimitate.
Momente importante, cum ar fi deschiderea și închiderea negocierilor, ar necesita în continuare acordul tuturor membrilor, dar alte decizii - cum ar fi deschiderea discuțiilor privind politicile UE - ar putea continua cu un vot majoritar, afirmă The Guardian.
Volintru consideră că extinderea a devenit o chestiune de voință politică, nu doar un proces birocratic. „Presiunile geopolitice sunt foarte mari și cred că Bruxelles-ul înțelege foarte bine miza implicată.”