Victoria partidului pro-european PAS la alegerile parlamentare din Republica Moldova arată că Rusia pierde teren în regiune, după ce anul trecut era pe cale să câștige partida în România.
- LIVE Alegeri în Moldova. Rezultate oficiale în timp real
- Rezultate alegeri Moldova. Cum s-a votat la Chișinău și în România (Infografice)
- Rezultate alegeri Moldova. Trei state unde a câștigat Dodon
- Noapte tensionată la Chișinău: Dodon face protest și acuză fraude (Video)
- Filmul alegerilor din Republica Moldova: Alerte cu bombă, atac cibernetic și Poliția în alertă pentru proteste violente (Foto&Video)
Războiul informațional declanșat de ruși în Republica Moldova a fost pierdut la urne, dar va continua să producă efecte și dezordini în țară, fiindcă Moscova nu se va mulțumi cu rezultatul obținut.
Toate acțiunile de intimidare a statelor NATO aflate la periferia Alianței sugerează că Rusia și-a consolidat strategia continentală de hărțuire a Vestului și de slăbire a Estului.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova câștigate în forță de pro-europeni readuc speranța în Balcanii de Vest, pe care Rusia nu vrea să-i abandoneze și pe care Uniunea Europeană încă nu e pregătită să-i integreze.
Rusia are nevoie de spațiul aflat între Marea Neagră și Marea Adriatică, așa cum are nevoie de Republica Moldova și de estul Europei: așa că încearcă să umple golurile lăsate de cursa obositoare spre UE în cele 6 state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia) și are pârghii prin care poate să saboteze guvernele est-europene care nu se supun.
Peste tot, subvenționează direct sau indirect partidele suveraniste devenite mai atractive pe fondul crizei economice generalizate și folosește războiul informațional pentru a diviza societatea.
Operațiunile hibride ale Rusiei
Încă dinaintea anexării Crimeii în 2014, Rusia a început să încurajeze mișcările naționaliste și de extremă dreapta în statele europene.
Pe urmă, după începutul invaziei la scară largă din Ucraina, amenințările împotriva statelor care susțin această țară greu încercată au tot crescut.
Au fost la început operațiuni clandestine de destabilizare, au urmat operațiuni hibride, implicări în alegeri, cum au reclamat polonezii, sau, și mai clar, cum s-a întâmplat în Georgia și în România. Viginum, serviciul guvernamental francez responsabil cu monitorizarea ingerințelor digitale străine, a publicat în acest sens un raport în care a demonstrat în detaliu operațiunea rusească de manipulare a prezidențialelor de anul trecut din România.
În paralel cu manevrarea alegerilor din statele europene sau foste sovietice, din august încoace, cel puțin cinci state s-au confruntat cu incursiuni rusești în spațiul lor aerian.
Drone și avioane rusești intră în spațiul aerian NATO fără să primească nicio ripostă, în schimb, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, amenință de la tribuna ONU că „orice agresiune” împotriva ţării sale „va primi un răspuns ferm.”
România nu a ajutat Moldova destul
Pentru România e o ușurare să vadă că Republica Moldova a rezistat loviturilor succesive date de ruși. A fost, pe de altă parte, și o coalizare a europenilor, care au venit rând pe rând la Chișinău și le-au demonstrat moldovenilor cât de importantă e pentru UE țara lor mică.
E o victorie implicită a Maiei Sandu, care a știut cum să-și facă țara cunoscută și care a pariat de la început, fără niciun balans, pe cartea Ucrainei în războiul cu Rusia.
A ajutat și România, dar nu destul și nu constant, fiindcă la București balansul e cumva o tradiție istorică. Există aici o lecție pe care Chișinăul i-o dă Bucureștiului, fiindcă, deși în ambele state sunt rețele create și menținute de ruși pentru a slăbi și compromite drumul drept, în Republica Moldova loviturile lor n-au reușit să penetreze structurile de securitate, pionii rușilor n-au putut ajunge în vârf.
Un stat mic cu resurse limitate, cu lideri puternici și planuri clare a reușit, în primă instanță, să facă față unui război informațional dus până la paroxism.