O tragedie nucleară de proporţiile celei de la Cernobîl nu mai poate fi posibilă, întrucât centralele actuale sunt protejate de structuri de beton special concepute pentru a nu putea fi afectate, susţine Teodor Chirica, expert în energie nucleară şi preşedinte onorific al Forumului Atomic Român (ROMATOM).
„Instalaţiile din reactoarele nucleare sunt protejate de anvelope de protecţie din beton, structuri armate foarte puternice, cu grosimi de peste un metru, proiectate pentru a nu fi afectate de evenimente externe, cum ar fi cutremure, proiectile sau incendii.
Chiar şi în cazul extrem în care aceste sisteme ar putea fi fisurate, până la zona activă unde este amplasat combustibilul nuclear, sunt o serie de structuri interne căptuşite cu plăci de oţel, precum şi structurile metalice care conţin combustibilul nuclear şi unde are loc reacţia de fisiune nucleară.
Toate aceste sisteme de protecţie, precum şi sistemele tehnologice din interiorul reactorului nuclear, sunt calculate să reziste la cutremure de probabilitate extremă, care exced probabilitatea de a apărea o dată la 10.000 de ani", a explicat specialistul.
Urmăreşte LIVE TEXT evenimentele din Ucraina în a 9-a zi de război
Centrala de la Cernobîl nu avea un astfel de sistem complex de protecţie, mai spune acesta.
"Un accident de tipul Cernobîl nu mai este posibil în prezent datorită nivelului foarte ridicat de securitate nucleară a centralelor nucleare: diferenţele tehnologice majore, conceptul de apărare în adâncime, măsurile de protecţie, cultura de securitate nucleară a personalului, nivelul de control şi reglementare naţional şi internaţional.
În situaţii extreme nu pot fi excluse posibile scurgeri de materiale radioactive, dar în cantităţi controlabile cu efecte reduse asupra populaţiei şi mediului. Este bine de precizat că Cernobîl a rămas un accident de referinţă la o centrală nucleară, unde, pe lângă unele slăbiciuni tehnologice, a contribuit foarte mult şi factorul uman, dar acest tip de centrale nucleare a fost retras din exploatare în statele membre deţinătoare", a precizat Chirica.
El a mai spus că există planuri de răspuns la nivel naţional pentru situaţii de urgenţă care includ şi evenimentele nucleare din afara României, coordonate de Ministerul Afacerilor Interne.
Află mai multe despre Cât de periculos e atacul ruşilor asupra centralei nucleare de la Zaporojie şi ce se poate întâmpla. Opinia experţilor.
Centrala nucleară din Zaporojie, Ucraina, cea mai mare din această ţară, a fost lovită în timpul nopţii de bombardamentele ruse. Echipele de intervenţie ucrainene au anunţat vineri că au stins un incendiu care s-a declanşat într-o clădire a centralei nucleare.
Ulterior, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că echipamentul esenţial de la centrala nucleară de la Zaporojie din Ucraina nu este afectat după incendiul provocat acolo de bombardamentele ruse.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut ajutor internaţional în timpul nopţii, afirmând că ruşii nu permit accesul echipelor de intervenţie pentru stingerea incendiului.
Departamentul de Energie al SUA a anunţat, ulterior, că centrala nucleară de la Zaporojie este protejată de o structură robustă, iar reactoarele au fost închise în siguranţă. Totodată, nu sunt înregistrate scurgeri de radiaţii.
Autorităţile din România nu detectează radioactivitate crescută, după ce forţele ruse au tras asupra centralei nucleare, ministrul Mediului, Barna Taczos, subliniind că nu există niciun pericol pentru populaţia din România.
El a precizat că Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului - ANPM, care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului, măsoară radioactivitatea 24/24, iar în următoarea perioadă Agenţia va oferi informare în timp real asupra nivelurilor de radiaţii.
Şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a transmis că nivelurile radiaţiilor sunt normale.