Instanţa supremă a decis, miercuri, ca fiica lui Ioan Crişan, ucis cu peste trei ani în urmă în explozia maşinii sale, precum şi doi presupuşi complici ai femeii să fie arestaţi preventiv.
Cei trei erau în libertate, în baza unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti, care a arătat că la dosarul cauzei nu există probe rezonabile, ci doar „indicii” că aceştia ar fi implicaţi în moartea omului de afaceri arădean.
Acum, în mod contrar, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au considerat că există probe care să ateste atât relaţia tensionată dintre Laura Bîlcea (Crişan) şi tatăl ei, cât şi faptul că aceasta şi presupuşii complici (Sebastian Ilie Bulbuc şi Adrian Bogdan Horodincă) se cunoşteau între ei, cei doi bărbaţi fiind chiar prieteni.
Instanţa supremă a constatat că există probe şi în privinţa relaţiei acestora din urmă cu suspectul care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator.
Motivarea judecătorilor ÎCCJ arată că la dosarul cauzei există probe că la momentul producerii evenimentelor - luna mai 2021, între Sebastian Bulbuc şi Adrian Horodincă existau „de mai mult timp relaţii consolidate de prietenie, aceştia interacţionând frecvent, atât sub aspect personal, cât şi profesional”, dar şi că aceştia se cunoşteau foarte bine de mai multă vreme „personal şi profesional” şi cu suspectul L.F., frizer, care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator, relaţia dintre cei trei fiind bazată pe „încredere”.
Judecătorii mai constată că existenţa şi caracteristicile relaţiilor dintre aceştia au impact şi în privinţa aprecierii asupra veridicităţii aspectelor evidenţiate de frizer în declaraţiile date de el în privinţa posibilităţii de a deţine date referitoare la implicarea şi comportamentul lui Bulbuc şi Horodincă şi înainte, şi după evenimentul din mai 2021.
Mărturia frizerului care a făcut "bomba"
Înalta Curte a mai constatat că la dosar există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că în 27 mai 2021, cu două zile înaintea atentatului, Bulbuc şi Horodincă au procurat de la suspectul L.F. „un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil”.
Potrivit documentului citat, cei trei au discutat despre acest dispozitiv care putea fi acţionat de la distanţă şi despre intenţia lui L.F. de a „puşca” fără chibrit.
Suspectul a mai relatat că Horodincă a adus la întâlnire şi „un telefon marca Alcatel 2003G, cu butoane, culoare închisă, asemănător celui folosit inculpat, pe care suspectul l-a montat, definitivând asamblarea dispozitivului”.
Astfel, L.F, descrie „în mod amănunţit operaţiunile” făcute pentru montarea telefonului şi asamblarea dispozitivului, întărind „convingerea, formată pe baza declaraţiilor mai multor martori”, că acesta „avea cunoştinţe, atât teoretice, cât şi practice, în domeniul dispozitivelor electronice”.
Probele la dosar
Declaraţiile suspectului că cel care a plecat primul din locuinţa sa a fost Bulbuc se coroborează cu declaraţiile mai multor martori în privinţa prezenţei celor doi inculpaţi în zona locuinţei sale, a perioadei în care s-au aflat în acel loc, a ordinii în care inculpaţii au părăsit zona şi a folosirii a două telefoane mobile pentru testarea dispozitivului.
Judecătorii instanţei supreme mai constată că, potrivit datelor obţinute de la producător, telefonul Alcatel 2003G are seria de acumulator identică celei de pe fragmentele de acumulator găsite la locul exploziei.
Probele de la dosar indică faptul că telefonul a fost vândut în 27 mai 2021 la un magazin din Arad. Magistraţii arată, în mod cert, că o maşină identică celei folosite de Horodincă s-a aflat în acea zonă şi chiar la momentul achiziţionării respectivului telefon.
În privinţa plasării dispozitivului de detonare cu explozibil în maşina lui Ioan Crişan şi a prezenţei lui Bulbuc şi Horodincă în apropierea locuinţei acestuia, unde era parcat autoturismul, Înalta Curte constată că există date certe că Horodincă şi Bulbuc s-au aflat, în 28 mai 2021, înainte de miezul nopţii, în raza de acoperire a releului GSM din apropierea parcării unde se afla autoturismul lui Ioan Crişan, în care a fost plasat dispozitivul exploziv.
La dosar există probe că Bulbuc şi Horodincă au vorbit la telefon între ei, în noaptea respectivă, înainte şi după miezul nopţii, prin convorbiri telefonice foarte scurte, fiind localizaţi în raza celulei GSM.
În documentul consultat de News.ro, judecătorii Înaltei Curţi consideră „evidentă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei”.
Referitor la încărcătura explozivă, instanţa supremă menţionează, în acelaşi document, că rapoartele de analiză ale unor instituţii de profil „conduc în mod unitar la concluzia că, cel mai probabil, „explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic ".
Înalta Curte menţionează, în acelaşi context, declaraţia suspectului L.F.A., potrivit căreia explozibilul a fost pus în dispozitiv în faţa domiciliului lui Bulbuc, zonă în care au şi fost localizaţi cei doi inculpaţi, înainte de a se monta dispozitivul în maşina lui Ioan Crişan.
De menţionat că Bulbuc locuieşte în aceeaşi zonă în care îşi avea domiciliul omul de afaceri.
Înalta Curte evidenţiază, conform jurisprudenţei CEDO, că în cadrul examinării propunerii de arestare preventivă „nu trebuie stabilită vinovăţia inculpatului, ci trebuie să se stabilească dacă există sau nu date, informaţii, de natură să convingă un observator obiectiv şi imparţial că persoana pentru care s-a solicitat arestarea preventivă a comis o faptă prevăzută de legea penală”.
Rolul fiicei
În ceea ce priveşte faptul că Bulbuc si Horodincă ar fi fost instigaţi la comiterea faptei de către Laura Bîlcea din interes material, ca „element al mobilului crimei”, Înalta Curte a constatat că probele de la dosar conduc, „fără echivoc”, la concluzia existenţei unor „relaţii foarte apropiate, chiar intime” între Bulbuc şi Laura Bîlcea, cei doi cunoscându-se, potrivit declaraţiei unui martor, la un cabinet de avocatură unde Bulbuc fusese angajat temporar ca şofer, cabinet unde lucra şi Laura Bîlcea.
Magistraţii instanţei supreme menţionează, în motivarea arestării, atât existenţa „relaţiilor personale, intime” dintre Bulbuc şi Bîlcea, dar şi faptul că, după data de 27 mai 2021, aceştia au încetat să se mai contacteze telefonic, cu scopul „evident” de a „nu se putea stabili vreo legătură între ei ulterior evenimentului din 29 mai 2021".
Astfel, instanţa notează că, dacă înainte de 27 mai 2021, în trei luni, între cei doi au avut loc aproape 100 de apeluri telefonice, „nejustificate dacă între cei doi nu ar fi existat şi relaţii personale de genul celor la care au făcut referire martorii”, în perioada următoare aceştia au vorbit la telefon abia în 22 iunie 2021, frecvenţa apelurilor fiind extrem de redusă, de „numai 4 convorbiri în 3 ani”.
În acest context şi luând în considerare şi „interesele materiale” ale lui Bulbuc şi Horodincă, Înalta Curte apreciază că „determinarea” lui Bulbuc de către Laura Bîlcea de a-i „suprima viaţa” tatălui său, Crişan Ioan, precum şi „însuşirea de către inculpat a rezoluţiei infracţionale la care a fost determinat se impune la nivelul de suspiciune rezonabilă”.
Interesele materiale „s-au realizat”
Judecătorii instanţei supreme au ţinut cont, în luarea deciziei de arestare preventivă a celor trei, şi de faptul că există probe potrivit cărora „interesele materiale” ale lui Bulbuc şi Horodincă „s-au realizat” în sensul că situaţia lor financiară s-a „îmbunătăţit semnificativ, cu mult peste posibilităţi, raportat la locurile de muncă, activităţile desfăşurate şi de obţinere a unor sume de bani din alte surse”.
Instanţa supremă mai reţine faptul că mărturiile suspectului L.F.A. în privinţa achiziţionării unor proprietăţi/case sau refacerii/ modernizării unei locuinţe sunt „veridice” şi probate cu diverse acte, bonuri de casă, chitanţe etc.
Totodată, Înalta Curte are în vedere „retragerile semnificative de numerar” făcute de fiica lui Crişan ulterior decesului tatălui său, dar şi „explicaţiile necredibile sau nereale cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani”, ceea ce „creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpaţi”.
În ceea ce priveşte motivul care ar fi determinat-o pe Laura Bîlcea să-şi ucidă tatăl, pe Ioan Crişan, Înalta Curte notează că „probatoriul relevă tensiunile şi nemulţumirile reciproce grave dintre tată şi fiică, pe toate planurile, atât personale, cât şi profesionale şi de afaceri”, precum şi „dorinţa extremă” a Laurei Crişan de a-şi „gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri”, fără „constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia”.