Trei incendii ucigașe în mai puțin de un an ridică un semnal de alarmă în Europa cu privire la starea sistemului de sănătate din România.
Atât jurnaliștii de la Euronews, cât și cei de la Newsweek au ”săpat” să afle mai multe despre sistemul de care nimeni nu și-ar dori să depindă vreodată.
Cronologia incendiilor și legăturile cu corupția
În noiembrie 2020, zece oameni au murit după ce o unitate de terapie intensivă a luat foc la Piatra Neamț. Evenimentul a provocat o undă de șoc în rândul populației, mai ales în contextul în care sistemul de sănătate se află de ani de zile în centrul a nenumărate scandaluri, observă Euronews.
Două luni mai târziu, o altă tragedie a zguduit România: un incendiu izbucnea la Institutul Național Matei Balș la sfârșitul lunii ianuarie, provocând decesul a 12 pacienți internați la ATI. Bilanțurile negre au crescut în ambele cazuri și în total peste 30 de oameni au murit în incendiile de la Neamț și Balș.
Președintele Iohannis ieșea atunci public și atrăgea atenția că este nevoie de o reformă ”profundă” ca astfel de calamități să nu se mai întâmple.
Acum, în octombrie 2021, șapte oameni au decedat după ce secția ATI de Covid de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța.
”O tragedie previzibilă”
Pentru Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical, faptul că oamenii mor în spitale în România, o țară membră UE încă din 2007, nu este neapărat un lucru de mirare.
”A fost o tragedie previzibilă din cauza infrastructurii vechi”, a afirmat Bogdan Tănase pentru Euronews.
”Lucrăm în spitale construite în anii 70-80 în marea lor majoritate. Camerele sunt mici, circuitele inadecvate, instalațiile sanitare și cele electrice sunt foarte vechi”, povestește el.
Mai problematic este că tragediile se petrec și la ”case mai mari”.
”Singurul lucru ce nu putea fi prevăzut era că se poate întâmpla într-un spital bine finanțat”, spune Tănase, despre tragedia de la Balș.
Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș” a fost construit în 1953, dar a beneficiat de fonduri consistente și lucrări de renovare. Spitalul a fost în prima linie de luptă a țării cu pandemia încă de la început.
Ignoranță și lipsă de strategie
Lanțul incendiilor din spitale a dezvăluit crăpături adânci din sistemul de sănătate românesc. Potrivit Eurostat, România are cea mai mare rată de decese evitabile din UE pentru grupa de vârstă sub 75 de ani - de 80% comparativ cu 68% la nivelul întregului bloc comunitar.
De asemenea, România are cea mai mică rată de investiții în sistemul de sănătate din UE: 5,2% din PIB, spre deosebire de media UE de 10%.
”Cel mai vizibil efect al scăderii investițiilor guvernamentale în sistemul de sănătate este infrastructura săracă. Se simte lipsa unei strategii coerente, a unor obiective clare și, cel mai important - o ignoranță cu privire la nevoile de îngrijire a sănătății în populația generală”, spune Tănase.
Desigur, lipsa investițiilor este una dintre cauzele majore pentru care sistemul românesc de sănătate a ajuns în această stare. Dar sunt și o mulțime de alte probleme.
Nivelul înalt de corupție, management politizat și ineficient, o rată mare de emigrație în rândul personalului medical reprezintă alte probleme majore cu care se confruntă România, scriu jurnaliștii Euronews.
După incendiul de la Colectiv, din 2015, degradarea sectorului de sănătate a ieșit puternic la suprafață, amintesc ei.
Mai mult de jumătate dintre cei 64 de morți după acel incendiu și-au găsit sfârșitul din cauza bacteriilor intraspitalicești. S-a descoperit ulterior că de vină ar fi fost utilizarea pe scară largă a unor dezinfectanți contrafăcuți, primul factor de răspândire a acelor bacterii.
Incendiul a dezvăluit alte nereguli și încălcări ale legislației și a generat proteste de stradă care au dus la dărâmarea guvernului. Așa a luat naștere și sloganul ”corupția ucide”, emblematic pentru problemele legate de corupție și neajunsurile sistemului medical românesc.
După incendiul de la Matei Balș, ministrul Sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, a spus foarte clar de ce astfel de tragedii lovesc spitalele românești.
”Adevărul este că majoritatea covârșitoare a spitalelor noastre sunt rezultatul unei subfinanțări cronice și al achizițiilor netransparente care au generat o serie de improvizații realizate de angajați (puțini la număr și prost plătiți)”, a afirmat acesta.
Nimeni nu poate face în câțiva ani ce nu s-a făcut în 30 de ani
Noul guvern de coaliție, ales în decembie și condus de Florin Cîțu, a anunțat recent că a accesat fonduri europene de 50 de milioane de euro, bani meniți să îmbunătățească infrastructura din sănătate și să contribuie la siguranța pacientului.
”Face parte din eforturi mai ample de a canaliza către sistemul de sănătate fonduri UE dedicate anterior proiectelor de infrastructură. Decizia de acum a fost să alocăm o parte din sumă către proiecte mai mici dar ugente pentru prevenirea incendiilor”, a declarat Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene, pentru Euronews.
Iar aceste proiecte chiar pot salva vieți: vor fi utilizate pentru a evalua și moderniza infrastructura medicală precum instalațiile elctrice, rețelele de oxigen medicinal și sistemele de ventilație.
”Guvernul anterior nu a avut habar cum să acceseze aceste fonduri, dar s-a blocat în proceduri interguvernamentale, o adevărată boală contagioasă între decidenți. Am pus punct și am livrat rezultate politice reale”, susține Ghinea.
”Oricum, în doar patru ani nimeni nu poate construi ce nu s-a construit în 30 de ani”, a afirmat dr. Tănase, iar afirmația sa este în concordanță cu ceea ce a spus și expertul în sănătate publică Vlad Mixich pentru Associated Press.
”În ultimii 32 de ani, doar trei spitale publice mici și mijlocii au fost construite în România. Când se aglomerează la UPU din cauza creșterii numărului de cazuri de Covid, astfel de accidente sunt inevitabile”, a declarat Vlad Mixich, adăugând că infrastructura sanitară din România ”nu este aproape deloc compatibilă cu tehnologia medicală modernă”.
O.D
Citește și:
