Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a lansat o nouă serie de atacuri propagandistice la adresa României, într-un interviu acordat agenției de stat TASS și distribuit ulterior și pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei.
Interviul, publicat sub titlul „România nu își poate permite unirea cu Moldova”, este centrat pe Republica Moldova, sprijinul acordat de București Ucrainei, rolul României în NATO și relația bilaterală româno-rusă.
Una dintre temele abordate este perspectiva unirii României cu Republica Moldova. Lipaev susține că ideea nu are sprijin majoritar în societatea moldoveană și afirmă că la București există, de fapt, o limită de ordin financiar și politic în privința unui asemenea proiect.
El spune: „Cu toate acestea, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea.
Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte din cauza politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”.
Ambasadorul rus continuă: „De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştilui să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”.
Declarațiile vin în contextul în care Maia Sandu a spus, în ianuarie, că ar vota pentru unirea cu România dacă ar exista un referendum, dar a admis că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin în prezent această opțiune, iar integrarea europeană rămâne obiectivul mai realist. Reuters nota atunci că sondajele indicau un sprijin de aproximativ o treime pentru reunificare.
În interviu, Vladimir Lipaev acuză și o presupusă influență directă a Bucureștiului asupra Republicii Moldova, susținând că elitele de la Chișinău ar impune o „românizare” a societății și că instituții-cheie ale statului moldovean ar fi ajuns sub control românesc.
În același registru, ambasadorul rus atacă și Biserica Ortodoxă Română, pe care o acuză că urmărește „înlăturarea ortodoxiei ruse” din Republica Moldova și subordonarea Bisericii Ortodoxe din Moldova Mitropoliei Basarabiei.
Cea mai dură parte a interviului vizează însă direct România și apartenența sa la NATO.
Lipaev contestă rolul Bucureștiului în Alianță, dar avertizează în același timp că România ar putea deveni o platformă de confruntare cu Rusia.
„Faptul că România este una dintre principalele ţări de tranzit pentru livrările de armament către Ucraina nu este un secret. Astfel, şi de această dată, Bucureştiul şi-a pus la dispoziţie infrastructura pentru găzduirea noului centru militar şi prezintă acest lucru ca o creştere semnificativă a profilului său în cadrul blocului NATO.
Totuşi, trebuie înţeles că participarea reală a României la coordonarea livrărilor de armament şi echipamente către Ucraina, precum şi la activitatea centrului logistic menţionat, este proporţională cu influenţa şi rolul acestei ţări în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Astăzi, autorităţile române găzduiesc cu plăcere obiective militare NATO pe teritoriul lor şi pledează insistent pentru creşterea prezenţei contingentului militar străin pe teritoriul ţării. Justifică acest lucru prin mitica «ameninţare rusă». Preferă să nu vadă, sau poate chiar nu înţeleg sincer, că principala ameninţare la adresa securităţii ţării nu provine din Rusia, ci din apartenenţa la blocul agresiv NATO”, spune Lipaev.
El continuă cu un avertisment explicit: „Riscurile legate de faptul că România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia, aşa cum s-a întâmplat deja odată, sunt ignorate cu uşurinţă şi ascunse populaţiei”.
Și adaugă: „Se pare că lecţiile trecutului nu au fost învăţate pe deplin la Bucureşti. Totuşi, acest lucru nu surprinde prea mult, dacă citim modul în care este interpretată istoria secolului XX şi a celui de-al Doilea Război Mondial în manualele locale”.
Ambasadorul mai susține că ajutorul militar acordat de România Ucrainei este ținut secret, dar afirmă că în societatea românească s-ar vedea „oboseala” față de sprijinul pentru Kiev. În aceeași logică, el încearcă să lege dificultățile economice ale României de politica de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei, susținând că România plătește mai mult pentru hidrocarburi și îngrășăminte și că lanțurile comerciale au fost afectate de ruptura cu piața rusă.
Interviul conține și un nou set de acuzații la adresa autorităților române în privința relației diplomatice cu Moscova.
Lipaev spune că, după 2022, România ar fi creat intenționat dificultăți pentru funcționarea misiunii diplomatice ruse, de la expulzări de diplomați și reducerea personalului până la limitarea accesului la servicii bancare și restricții privind deplasările și vizele. El pune această deteriorare a relației și pe seama alinierii Bucureștiului la politica externă a Uniunii Europene.