Oficialii unui district școlar din statul american Minnesota acuză agenții federali de imigrație (ICE) că au reținut un copil de cinci ani în timp ce se întorcea acasă de la grădiniță, împreună cu tatăl său, și i-au transportat într-un centru de detenție din Texas.
Incidentul, relatat de The Guardian, a reaprins dezbaterea din Statele Unite privind limitele aplicării legii imigrației și protecția drepturilor civile.
Potrivit conducerii rețelei de școli publice din Columbia Heights, agenți ai Serviciului pentru Imigrări și Aplicarea Legilor Vamale al Statelor Unite (US Immigration and Customs Enforcement - ICE) i-au reținut pe copil și pe tatăl său marți, imediat după ce aceștia au ajuns acasă de la școală.
Directoarea rețelei de școli publice a povestit cum agenții au interceptat mașina familiei pe aleea din fața casei și l-au forțat pe copil să bată la ușa locuinței, aparent „pentru a vedea dacă mai era cineva acasă.” Ea a mai spus că a fost ca și cum un copil de cinci ani era folosit „ca momeală”.
Conducerea școlii susține că familia are un dosar activ de azil și că tatăl și fiul au intrat în SUA printr-un punct oficial de frontieră.
Avocatul familiei a declarat că nu exista un mandat de deportare împotriva lor și că nu erau infractori.
Oficialii școlari au precizat că acesta este unul dintre numeroasele cazuri recente în care elevi din district au fost reținuți de agenți federali ai imigrației.
Avocatul a mai spus chiar că multe familii din districtul școlar au început să evite să își mai trimită copiii la școală de teamă că ICE îi va lua.
Reprezentanții Departamentului pentru Securitate Internă al Statelor Unite (DHS) au respins acuzațiile potrivit cărora copilul ar fi fost vizat în mod direct, afirmând că operațiunea îl viza, de fapt, pe tată și că agenții ar fi acționat pentru siguranța minorului.
ICE revendică puteri sporite
Cazul copilului din Minnesota apare într-un context mai larg, marcat de extinderea atribuțiilor revendicate de ICE. Un memorandum intern, făcut public de CNN, arată că agenția consideră că poate intra cu forța în locuințele persoanelor vizate pe baza unui mandat administrativ, fără a fi necesar un mandat semnat de un judecător.
Documentul susține că, în cazul persoanelor cu decizie definitivă de îndepărtare din SUA, agenții pot pătrunde în domiciliu dacă se identifică și dacă oferă ocupanților o „șansă rezonabilă” de a coopera.
„Dacă persoana vizată refuză accesul, ofițerii și agenții ICE ar trebui să folosească doar forța strict necesară și proporțională pentru a pătrunde în locuință, după ce își anunţă în mod corespunzător autoritatea și intenția de a intra”, se arată în document.
Practica reprezintă o schimbare față de recomandările anterioare, care îndemnau imigranții să nu permită accesul agenților ICE în lipsa unui mandat judecătoresc.
Juriști și organizații pentru drepturile civile avertizează că această interpretare intră în conflict cu protecțiile prevăzute de al patrulea amendament al Constituției SUA, care limitează perchezițiile și pătrunderile forțate în spațiul privat.
- De ce a sărit Trump în ajutorul unui agent ICE care a omorât o femeie? Republicanii se distanțează de președinte
De unde a pornit tensiunea publică față de ICE
Nemulțumirea publică față de acțiunile ICE s-a amplificat în ultimele săptămâni, în special după uciderea lui Renee Good, o femeie de 37 de ani din Minneapolis, împușcată mortal de un agent ICE, în timpul unei operațiuni. Potrivit informațiilor făcute publice de autorități, femeia a fost atinsă de patru gloanțe.
Cazul a generat proteste și reacții critice din partea liderilor locali și a organizațiilor civice, care au cerut clarificări privind utilizarea forței letale de către agenții federali și cadrul legal în care aceștia acționează.
Autoritățile federale nu au indicat schimbări de strategie, însă oficiali locali și membri ai Congresului au cerut audieri și explicații privind practicile ICE și impactul acestora asupra comunităților.
G.P.